UGSR solicită Statului Român să nu naţionalizeze patrimoniul sindical

NOTĂ 

privind unele concluzii rezultate din analiza documentelor probatorii

cercetate de DNA pe baza cărora Confederaţiile Sindicale CNSLR Frăţia,

Cartel ALFA, BNS şi CSDR au acţionat ca un grup organizat în fraudarea continuă a patrimoniului UGSR.

Din conţinutul şi analiza efectuată rezultă că noile aşa-zise Confederaţii reprezentative şi-au atribuit dreptul de proprietate asupra patrimoniului U.G.S.R., prin procesul verbal din 04.07.1990, constatat de D.N.A. ca fiind un fals pe baza căruia s-a iniţiat şi trecut la constituirea de grupuri organizate în afara legislaţiei sindicale naţionale prin semnarea unor acorduri, protocoale, convenţii, prin care au încercat să dea o tentă de legalitate cadrului juridic în baza căruia să ia în proprietate şi în administrare PATRIMONIUL U.G.S.R., creat de membrii de sindicat începând cu anul 1906 şi până în anul 1990, când U.G.S.R avea în evidenţă 7,5 milioane membri de sindicat, din care la aceasta dată 4,5 milioane sunt pensionari.

Dincolo de toate cele constatate şi publicate de către organele abilitate ale statului, presă şi TV, privind faptele care au avut drept consecinţă devalizarea patrimoniului U.G.S.R. anexăm pentru documentare, rezoluţiile D.N.A. privind concluziile rezultate din documente şi cercetările efectuate cu privire la patrimoniul U.G.S.R., precum şi sentinţe ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, tabelele nominale privind patrimoniul imobiliar al U.G.S.R.

Faţă de cele menţionate vă rugăm ca potrivit legislaţiei în vigoare şi competenţelor dvs. să luaţi măsurile legale necesare pentru stoparea oricărei acţiuni de însuşire, înstrăinare sau administrare ilegală a patrimoniului U.G.S.R, să fie urgentată aplicarea măsurilor necesare în vederea recuperării mijloacelor financiare şi a patrimoniului UGSR de la cei vinovaţi care şi-au construit averi prin foloase necuvenite din însuşirea cotizaţiei sindicale.

În conformitate cu cerinţele legislaţiei actuale precizăm că atât dispoziţiile din Statutul CNSLR din martie 1990 (unde se prevede, fără nici o bază legală, că CNSLR preia prin absorbţie, ca succesor universal, patrimoniul UGSR, deşi nu a avut şi nu are, nici în prezent această calitate), cât şi procesul -verbal din 04.07.1990 (care are caracter fals), precum şi tranzacţia generală din 07.11.1991, fără valoare juridică de dobândire a proprietăţii (în care în mod neconform cu realitatea s-a folosit exprimarea “obţinerea patrimoniului “, care poate da naştere unei confuzii privind “dobândirea proprietăţii”), au constituit fundamente ale efectuării unor întabulări în cărţile funciare pentru imobile al căror proprietar era şi este UGSR.

În anul 1992 cele trei confederaţii înfiinţează SC SIND ROMANIA SRL, cu capital social 40% în numerar (fondurile lichide ale fostului Consiliu Central al UGSR) şi 60% în natură (imobile din patrimoniul DECOTS a UGSR prin reorganizare), practic capitalul fiind cel pe care cei trei asociaţi şi l-au împărţit conform tranzacţiei generale din 07.11.1991, constatată nulă de către DNA.

Ulterior, în 1993, CNSLR a fuzionat cu CSI Fratia, rezultând CNSLR Frăţia, iar în perioada următoare au apărut BNS şi CSDR, care au preluat părţi sociale din SIND ROMANIA S.R.L., în prezent patrimoniul fiind administrat după cum urmează: CNSLR Fraţia 37%, Cartel Alfa 28%, BNS 17,5%, CSDR 17,5%.

Asociaţii au exploatat bunurile deţinute cu rea-credinţă, cunoscându-se de către aceştia viciile “titlului” prin care au dobândit bunurile. Mai mult, deşi cunoşteau că nu sunt proprietarele bunurilor menţionate, deţinând titluri frauduloase, şi în pofida prevederilor statutare care stabileau caracterul inalienabil al patrimoniului, persoanele cu funcţii de conducere din cadrul acestora, au procedat la vânzarea unor active imobiliare, în unele dintre cazuri contractele fiind desfiinţate pe cale judecătorească.

Înfiinţată fără documente de proprietate, SC “SIND România” SRL se divide în anul 2010, pentru interesele proprii ale liderilor Confederaţiilor sindicale, în patru societăţi comerciale, pentru a da mai uşor posibilitatea unora şi/sau altor structuri de interese economice şi nu numai, să îşi apropie în scopul îsuşirii în proprietatea lor a unor imobile din acest patrimoniu.

Conform art.65 pct. 1 al Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, bunurile aduse ca aport de asociaţi devin proprietatea societăţii din momentul înmatriculării.

Asociaţii nedeţinând un titlu de proprietate valabil asupra bunurilor, aceştia nu pot transmite în mod valabil proprietatea către societatea comercială constituită.

În demersul nostru către Guvernul României cerem să se constate că aceste acte sunt lovite de nulitate absolută, pentru că la încheierea lor a fost nesocotită o dispoziţie imperativă şi prohibitivă a legii şi a regulilor de convieţuire socială şi anume a dispoziţiilor imperative la dobândirea proprietăţii, precum şi că acestea au fost încheiate cu fraudarea legii. Solicitarea noastră are în vedere ca prin ordonanţă de urgenţă să fie anulate H.G. care transferă la terţe persoane proprietăţi ale UGSR realizate exclusiv din cotizaţia membrilor de sindicat.

În art. 5 Cod civil, se precizează “nu se poate deroga prin convenţii sau dispoziţii particulare de la legile care interesează ordinea publică şi bunele moravuri”. De asemenea, art. 966 dispune că “obligaţia fondată ca o cauză nelicită nu poate avea nici un efect” iar art. 968 prevede că o cauză” este nelicită când este prohibită de legi, când este contrară bunelor moravuri şi ordinii publice”. Aşadar, voinţa juridică trebuie să respecte legile care interesează ordinea publică.

Dispoziţiile legale care interesează ordinea publică sunt, în totalitatea lor, norme imperative, de la care nu se poate deroga prin act juridic, sub sancţiunea nulităţii absolute.

De asemenea, art. 44 din Constituţie prevede că proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod legal de lege, indiferent de titular.

În consecinţă, încheierea oricăror acte cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legii referitoare la dobândirea proprietăţii constituie o  atingere gravă adusă interesului general privitor la securitatea relaţiilor sociale în materie.

De asemenea, se socoteşte fraudă la lege, când anumite norme legale sunt folosite nu în scopul în care au fost edictate ci pentru eludarea altor norme legale imperative, cu alte cuvinte o nesocotire ocultă a legii, prin abaterea de la dispoziţii legale, de la sensul şi spiritul lor.

Înstrăinarea şi fraudarea patrimoniului U.G.S.R. de către C.N.S.L.R FRĂŢIA, Cartel Alfa, C.S.D.R şi B.N.S s-a efectuat în baza protocolului din 07.12.1990 astfel:

“Consiliul de administraţie al Convenţiei Naţionale pentru administrarea patrimoniului Sindical Comun” nu are legitimare statutară şi nici juridică, nefiind înregistrată ca structură sindicală conform legislaţiei în vigoare. Consiliul este prin definiţie organul de conducere al unei structuri (organizaţie) care prin statutul propriu confirmat de justiţie devine personă juridică cu drept de reprezentare.

Reglementarea organizării şi funcţionării juridice a structurilor sindicale este dată de lege şi statutul organizaţiei, nu de convenţii, protocoale şi tot felul de acorduri care au acoperit constituirea de grupuri organizate care au acţionat pentru furturi şi fraude. Această convenţie este precedată de procesul verbal din 04.07.1990, al cărui scop s-a dovedit a fi trecerea nelegală a patrimoniului U.G.S.R, în administrarea unui organ sindical ales nestatutar la Congresul din 28-29 iunie 1990.

Menţionăm că, în baza încălcării grave a Legii nr. 52/1945, Legea nr. 54/2003 prin substituirea persoanei juridice legale C.G.M.-U.G.S.R, Confederaţiile sus amintite au constituit organisme ale unor aşa-zise grupări sindicale, exemplu Convenţia şi Protocolul din 07.12.1990 şi au emis ulterior documente care să acopere abuzurile şi fraudele financiare privind patrimoniul U.G.S.R.

În concluzie, evoluţia social istorică a mişcării sindicale din România evidenţiază că, în perioada 1945-1991 mişcarea sindicală din România s-a organizat în baza Legii nr. 52/1945 şi a Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 87/1948-privind dreptul şi libertatea sindicală, ratificată şi de către Guvernul României.

Respectiva Convenţie O.I.M. obligă în plan internaţional toate statele, indiferent de regimul politic, ca prin legislaţia naţională să respecte drepturile şi libertăţile sindicale privind organizarea şi funcţionarea statutară şi juridică a sindicatelor.

Statutar organizarea şi funcţionarea sindicatelor din România a structurat la nivel naţional existenţa unei singure Confederaţii, respectiv C.G.M (Confederaţia Generală a Muncii) care indiferent de denumirea adoptată de către Congrese, în perioada 1945- 1991 a perpetuat succesiv şi calitatea de persoană juridică a C.G.M. ( 1945-1966) şi de U.G.S.R. din 1966 şi până în prezent, conform statutelor adoptate de Congresele din 1966, 1971, 1976, 1981, 1989,2010, fapt confirmat şi de scrisoarea Guvernului României nr. 6614/02.06.2009 şi a Ministerului Muncii nr. 254/DDSNN din 21 .06.2010 pe care le anexăm.

În conformitate cu chemarea către ţară lansată de Consiliul Frontului Salvării Naţionale în decembrie 1989, la sediul U.G.S.R. s-a constituit Comitetul Naţional pentru Organizarea Sindicatelor Libere al U.G.S.R., care a elaborat, adoptat, comunicat şi difuzat în toată ţara Platforma Program ce a stat la baza reorganizării activităţii şi conducerii sindicatelor din România.

U.G.S.R. a fost singura structură socială care nu a fost dizolvată sau desfiinţată.

Sindicatele au constituit un capitol distinct în Platforma Program a F.S.N. (Frontul Salvării Naţionale) prin care se reglementa locul şi rolul sindicatelor în democraţia socială ca una din principalele componente ale societăţii civile. ( comunicatul către ţară al C.F.S.N.).

Luând în considerare gravitatea faptelor prezentate, a tergiversării luării unor măsuri legale din partea factorilor de decizie din ţară din motive total subiective, în vederea stabilirii unor relaţii eficiente de parteneriat cu Guvernul  pentru a clarifica unele_ probleme care nu au putut fi menţionate în această scrisoare, Biroul Executiv al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, cu respect, vă solicită în regim de urgenţă o audienţă la nivelul Primului Ministru.

Ne exprimăm sincer convingerea că, împreună vom putea consolida coeziunea socială şi naţională în interesul tuturor românilor, îndatorire fundamentală pentru actuala generaţie şi pentru cele care ne vor urma.

PREŞEDINTE UGSR,

          Ştefan CĂLINESCU