Despre noi

Confederația își declară independența față de partidele politice, organele de stat, alte structuri instituționale, politice, non-guvernamentale și patronale. De asemenea, UGSR consideră inadmisibil cumulul de funcții sindicale cu funcții în conducerea centrală sau locală a unor partide politice, instituții centrale și teritoriale din subordinea Guvernului sau cu alte funcții de natură să afecteze activitatea și independența organizației sindicale.

 

    Nu pot dobândi calitatea de membru al Uniunii Generale a Sindicatelor din România – UGSR, potrivit art. 17 din Statut, persoanele care au deținut funcții de conducere în structura altor organizații sindicale (sindicate, federații, confederații, uniuni județene) și care, prin actele și faptele săvârșite, au adus atingere, prejudicii, Uniunii Generale a Sindicatelor din România și patrimoniului acesteia.

(Mai multe amănunte în secțiunea Aderă la UGSR)

    Doctrina democraţiei şi a solidarităţii sociale, statutul, programul şi acţiunile constante pentru dialog social îndreptăţesc locul pe care UGSR 

şi-l revendică în cadrul mişcării sindicale din ţara noastră, ca o platformă serioasă a societăţii civile, adeptă a unui militantism sindical autentic.

 

Organizarea statutară şi juridică a UGSR

 

Confederaţia Generală a Muncii (CGM) s-a înfiinţat ca persoană juridică în ianuarie 1945, în temeiul Legii nr. 52/1945, iar prin Sentinţa Civilă nr. 43 din 11 iunie 1945 a fost înregistrată în Registrul Special al persoanelor juridice de la grefa Tribunalului Ilfov, sub numărul 7.

 

Evoluţia social-istorică a mişcării sindicale din România evidenţiază că, la Congresul General al Sindicatelor din august 1906, prin statut şi rezoluţiile adoptate, au fost puse bazele unităţii sindicale şi, odată cu aceasta, patrimoniul sindical devine unitar, este naţional, indivizibil şi netrans­­­­misibil în afara structurii unitare a mişcării sindicale. Toate legile care au guvernat şi guvernează activitatea sindicală, respectiv Convenţia OIM nr. 87/1948, Decretul nr. 54/1945, Legea sindicatelor nr. 45 din 1991, Legea sindicatelor nr. 54/2003 şi Legea nr. 62/2011 a dialogului social, au stipulat caracterul indivizibil, unitar şi netransmisibil al patrimoniului structurilor sindicale.

 

 

 

 

Sind România SRL – instrumentul de fraudare a averii sindicatelor

Cum s-a recuperat sediul central al UGSR

Peste 3 milioane de membri s-au afiliat la UGSR

Direcţii de acţiune

 

Declaraţie – Program

privind obiectivele şi direcţiile de acţiune ale Uniunii Generale a Sindicatelor din România în vederea întăririi coeziunii şi solidarităţii sindicatelor din România

Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR) s-a constituit încă din 13 – 15 august 1906 ca partener social pentru soluţionarea problemelor majore apărute în reevaluarea rolului INDIVIDULUI, al salariatului în societatea românească.
Pentru atingerea scopului propus, Uniunea Generală a Sindicatelor din România s-a definit organizatoric ca o formaţiune bine structurată la nivel central şi în teritoriu, dinamică şi angajată deplin pentru a reprezenta social, în prezent şi în viitor, salariaţii care cred în necesitatea împlinirii şi afirmării demnităţii omului, prin exercitarea neîngrădită a dreptului său la muncă şi la libertăţile fundamentale. Totodată, am dorit conştientizarea şi creşterea răspunderii sale faţă de valorile civilizaţiei avansate, de atenuare a contradicţiilor etapei actuale dintre aspiraţiile salariatului şi obligaţiile sale faţă de societate.
Contextul economico-social în care acţionează sindicatele în actuala etapă este puternic marcat de o gamă largă de aspecte ce definesc o situaţie de criză care afectează profund interesele profesionale, economice, sociale şi, nu în ultimul rând, drepturile salariale ale membrilor de sindicat. UGSR este un promotor al doctrinei democraţiei şi solidarităţii sociale adaptată la cerinţele reale, precis conturate şi bine înţelese ale societăţii româneşti contemporane. UGSR este intens preocupată şi îngrijorată de stadiul şi ritmul scăzut de dezvoltare în care se află ţara noastră, de grijile şi doleanţele mereu amânate ale poporului, de cursul prea şovăielnic, nesigur şi puţin responsabil în care evoluează destinul naţional.
Nu este în intenţia Uniunii Generale a Sindicatelor din România să prezinte în această Declaraţie- Program o analiză în detaliu a situaţiei economico-sociale din ţara noastră, însă nu se poate face abstracţie de existenţa a numeroase dificultăţi ale tranziţiei economice prelungite, cum ar fi: scăderea calităţii vietii, inegalităţile sociale, creşterea numărului celor care trăiesc sub pragul sărăciei.Toate acestea pot produce intoleranţă, afectează solidaritatea socială, favorizează populismul, pot alimenta manifestările radicale şi extremiste, având efecte dintre cele mai grave asupra instituţiilor şi mecanismelor de funcţionare ale statului.
Societatea românească este încă marcată de consecinţele managementului defectuos din activitatea economică şi socială, care a condus la diminuarea autorităţii şi eficienţei instituţiilor statului şi a afectat coeziunea civică şi echilibrul social. Rezultatele ineficiente sunt concludente în derularea reformei şi au determinat, în timp, diminuarea resurselor alocate pentru modernizarea societăţii şi reducerea perioadei de aşteptare a cetăţeanului confruntat cu un proces de pauperizare accelerată.
Nucleul concepţiei solidarităţii sindicale îl constituie interesele reale ale salariaţilor. Potrivit acestei viziuni, omul – fiinţă socială complexă şi contradictorie – nu evoluează într-un cadru abstract, pe o traiectorie redusă la interpretări şi idealuri, ci acţionează şi se modelează într-un timp şi spaţiu real, confruntat cu asprimea şi diversitatea problemelor vieţii. Filozofia conceptuală a doctrinei sindicale recunoaşte şi conferă omului prerogativele şi răspunderea de a ghida destinul social, cu condiţia ca proiectele şi modalităţile de aplicare să fie permanent şi lucid raportate la realitate.
Delimitându-se ferm de orice concepţie sau tentativă de întoarcere la modelele discreţionare ale comunismului, evitând totodată să fetişizeze modelele antebelice – de care ne despart prea multe decenii, Uniunea Generală a Sindicatelor din România susţine şi promovează conceptul solidarităţii sociale democratice care să respecte în egală măsură tradiţia, specificul naţional şi imperativele viitorului. 

 

Pornind de la principiile de bază ale solidarităţii sociale, ale umanismului real, Uniunea Generală a Sindicatelor din România îşi întemeiază conceptele de valori şi strategia pe criterii analitice, respingând clişeele şi atitudinile rigide, punând sub semnul îndoielii declaraţiile abstracte, demagogice şi înşelătoare.
Deschisă pentru democraţia reală, reprezentativă şi participativă, Uniunea Generală a Sindicatelor din România se opune cu fermitate tentativelor de conducere totalitară, oricare ar fi motivaţia acestora şi nu împărtăşeşte absolutizarea unor modele încremenite în practici învechite. Noi considerăm că apanajul democraţiei româneşti trebuie să fie cel al dialogului social.
UGSR doreşte şi luptă pentru emanciparea şi prosperitatea întregii populaţii a României. Pentru împlinirea acestui deziderat este necesară retragerea graduală a statului din economie, simultan cu crearea şi extinderea proprietăţii private autentice, cu formarea clasei mijlocii, încurajarea întreprinzătorilor privaţi, relansarea producţiei. În concepţia noastră trebuie regândită şi gestionarea mai eficientă a proprietăţii publice în sectoarele în care ea se menţine în mod justificat.
Statutul, programul şi oferta dialogului social pe care le promovăm în plan social justifică în mod real locul pe care îl ocupăm în constelaţia sindicală românească. Acest loc ne-a creat multiple valenţe de parteneriat, disponibilitatea de dialog, deschiderea pentru colaborarea constructivă cu structuri patronale şi sociale care acceptă principiile democratice. 
Delimitându-se categoric şi contestând extremismul social şi politic (indiferent de culoare şi motivaţie), Uniunea Generală a Sindicatelor din România consideră că toate forţele politice şi civile care doresc prosperitatea acestei ţări, trebuie să înţeleagă că nu poate exista fericire în izolare şi sărăcie, iar creşterea gradului de civilizaţie şi prosperitate a fiecărei societăţi este strâns legată de împlinirea prosperităţii omului, iar de fericirea individului depinde stabilitatea societăţii în ansamblu.
Pentru a susţine în faţa membrilor săi conceptele şi valorile morale care o legitimează, Uniunea Generală a Sindicatelor din România va acţiona în mod obiectiv şi responsabil de pe poziţiile intereselor naţionale. In acest sens se impune cunoaşterea temeinică a problemelor economice şi sociale, a realităţilor în care trăim; organizarea corespunzătoare care să asigure funcţionarea fluentă a tuturor sectoarelor de activitate; buna cunoaştere şi repartizare a forţelor materiale şi umane. Aceste cerinţe îşi găsesc concretizarea în atribuţiile şi îndatoririle statutare, consemnate de către fiecare organizaţie sindicală în statutele proprii.
UGSR va manifesta permanent receptivitate faţă de agendele reale ale societăţii civile româneşti şi îşi declară capacitatea de cooperare cu toate forţele politice şi oganizaţiile neguvernamentale care îşi asumă cu responsabilitate şi loialitate proiectul naţional de reconstrucţie a unei Românii moderne şi prospere.

În ansamblul structurii economice şi sociale a unei democraţii reale, Uniunea Generală a Sindicatelor din România consideră drept obiectiv esenţial reevaluarea rolului individului în societate. Dacă nu se va asigura controlul social elementar împotriva dezechilibrelor şi abuzurilor, nu se pot realiza, mai ales în această lume destructurată prin individualism. Totodată nici prosperitate, nici libertate, nici demnitate şi, drept urmare, nici coeziune socială,ca un prim element al coeziunii naţionale nu pot exista. Din această raţiune, considerăm că potenţialul creator al producătorilor de bunuri materiale şi spirituale, precum şi valoarea iniţiativelor trebuie promovată şi stimulată, cu respectarea legilor şi în strânsă legătură cu guvernarea morală, cu accent pe respectarea demnităţii umane şi a responsabilităţii sociale.

UGSR consideră că, în prezent şi pentru viitor, redresarea şi relansarea producţiei materiale în serviciul oamenilor, în folosul societăţii în ansamblul ei, constituie garanţia consolidării şi afirmării unui sistem trainic al democraţiei, al libertăţii şi responsabilităţii. În consecinţă, proiectarea dezvoltării societăţii româneşti în perioada imediat următoare trebuie să aibă în vedere direcţiile strategice ale creşterii economice, pornind de la starea actuală a industriei, agriculturii, transportului, comerţului, serviciilor, de la cauzele reale ale crizei în care se află economia naţională.
Coordonatele relansării economice durabile trebuie să răspundă cât mai realist intereselor majore ale poporului român, scop în care Uniunea Generală a Sindicatelor din România va acţiona şi în viitor pentru evaluarea realistă a stării societăţii româneşti, ca o problemă de responsabilitate socială majoră în care sindicatele trebuie să se implice ca parte componentă a pluralismului democratic al societăţii, fără a pierde niciun moment din vedere scopul major: apărarea şi consolidarea demnităţii salariaţilor prin asigurarea unui trai decent inclusiv  pensionarilor care au dreptul să se bucure de aceeaşi existenţă decentă.
În contextul economic şi social al României conturat de cerinţele economiei sociale de piaţă şi implicit de nevoia consolidării coeziunii sociale, direcţiile strategiei Uniunii Generale a Sindicatelor din România vizează în mod obiectiv transformarea pozitivă, de anvergură, a societăţii româneşti. 
Escamotarea problemelor reale, întârzierea aplicării soluţiilor viabile, prelungesc stagnarea economică, determinând cronicizarea sărăciei, intensificând nemulţumirile şi contradicţiile, deschid drum radicalismului şi confruntărilor.
Delimitându-se de orice concepţie sau tentative de întoarcere la modelele totalitarismului, Uniunea Generală a Sindicatelor din România susţine promovarea în plan economic a economiei sociale de piaţă care să respecte în egală măsură tradiţia, specificul naţional şi imperativele viitorului. În acest sens:

I. Uniunea Generală a Sindicatelor din România va promova ca obiective esenţiale şi imediate, următoarele:

1. Evaluarea lucidă, realistă a stării societăţii româneşti ca o problemă de responsabilitate socială majoră în care Uniunea Generală a Sindicatelor din România înţelege să se implice expres, ca parte componentă a pluralismului democratic al societăţii.
2. Promovarea tuturor formelor de proprietate ca principal factor de emancipare economică a cetăţeanului şi de garantare a libertăţii lui reale.
3. Reconsiderarea rolului de arbitru pe care statul trebuie să-l aibă în gestionarea avuţiei naţionale simultan cu valorificarea eficientă a proprietăţii publice.
4. Se pronunţă în favoarea tuturor măsurilor politice, guvernamentale şi din sfera privată ce vizează o dezvoltare durabilă a economiei care să genereze profit şi, drept urmare, relansarea economică.
5. Promovarea conceptelor de redresare, pe lângă sectorul economic şi a celorlalte sectoare care vizează sănătatea, cu accent pe îmbunătăţirea asistenţei medicale, învăţământului, cercetării ştiinţifice. Se pronunţă pentru preocuparea fără întârziere a Guvernului, a Parlamentului pentru adaptarea acelor măsuri de redresare, care să conducă la stoparea exodului de cadre cu pregătire superioară (medici, ingineri, cercetători, profesori) pentru care statul român a cheltuit sume importante cu pregătirea şi instruirea acestora.
6. Favorizarea liberei competiţii dublate de asigurarea unei protecţii sociale reale.
7. Îmbinarea unitară şi armonioasă a componentelor democraţiei reprezentative cu cele ale democraţiei participative, ca singură formă adevarată prin care se asigură manifestarea liberă a vointei naţiunii, a deciziei sale privind propriul viitor.
8. Promovarea consecventă a democraţiei ca modalitate raţională de organizare, conducere şi funcţionare a societăţii, a normelor democratice care să cuprindă toate domeniile pentru a fi o democraţie deschisă şi integrată economic şi social şi, pe această bază, să se poată evalua factorul politic.
9. Eliminarea tuturor formelor de violenţă şi frustrare economică a tinerilor, femeilor şi pensionarilor, marginalizaţi în practica relaţiilor sociale.
10. Implicarea organizatorică, fermă şi consecventă în combaterea abuzului de putere şi a corupţiei sub toate formele ei de manifestare din toate domeniile de activitate.
11. Demersul prioritar al acţiunilor Uniunii Generale a Sindicatelor din România va urmări ridicarea efectivă a nivelului veniturilor pentru toate categoriile de salariaţi, eliminarea sincopelor şi a tendinţelor de umilire a forţei active din sănătate şi învăţământ, situaţie care a determinat un important număr dintre aceştia să emigreze în alte ţări, cu consecinţe dramatice pe termen mediu şi lung pentru România.
12. Redobândirea drepturilor câştigate pentru pensionari, asigurarea unor creşteri rezonabile a unor venituri din pensie care să permită diminuarea numărului acelora care se află sub limita pragului de existenţă umană.
13. Întărirea coeziunii de apărare şi consolidare a patrimoniului sindical naţional conform prevederilor statutului Confederaţiei Generale a Muncii (CGM) adoptat la Congresul din 1945 preluat la schimbarea denumirii în Uniunea Generală a Sindicatelor din România la Congresul din mai 1966 şi menţinute şi în prezent, potrivit cărora patrimoniul sindical este indivizibil şi nu poate fi instrăinat, crearea lui fiind indisolubil legată de aportul în timp a unor întregi generaţii de salariaţi, membri de sindicat. În acest context, Uniunea Generală a Sindicatelor din România se pronunţă fără rezerve pentru dreptul legitim al organizaţiilor pensionarilor din România la gestionarea acestui patrimoniu, cu respectarea reglementărilor legale pentru adevăratul şi de necontestat motiv, respectiv acela că pensionarii de azi sunt cei care au contribuit la crearea acestui patrimoniu.

II. Creşterea contribuţiei şi capacităţii de acţiune a sindicatelor în consolidarea democraţiei şi coeziunii sociale.

UGSR consideră esenţial pentru perfecţionarea vieţii democratice, a statului de drept şi societăţii civile să se acţioneze în următoarele direcţii:
1. Asumarea deliberată şi deschisă de către toate structurile sindicale a propriilor programe privind aplicarea şi respectarea Constituţiei României, astfel încât principiile şi normele Constituţiei să călăuzească întreaga activitate a statului, a forţelor social – politice şi a societăţii civile.

 

2. UGSR va acorda atenţie întăririi justiţiei, pornindu-se consecvent de la prevederile constituţionale potrivit cărora cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, nimeni nefiind mai presus de lege; sprijinirea constituirii Tribunalelor muncii şi a instituţiei “Avocatul poporului” şi exercitarea de către acesta a rolului esenţial ce-i revine în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, a celor lezaţi în exercitarea lor.
3. UGSR va acţiona pentru asigurarea libertăţii de opinie, a cuvântului şi expresiei, ca una din cuceririle unui regim politic democratic. Este în spiritul solidarităţii civice să se susţină activitatea mass-media în direcţia eforturilor constructive ale societăţii democratice, a apărării demnităţii persoanei şi intereselor ţării. Situarea criticii sociale pe poziţii constructive şi combaterea tendinţei de a se confunda libertatea presei cu bunul plac, cu folosirea unui limbaj violent, cu proferarea de calomnii şi insulte.
4. În concordanţă cu doctrina şi principiile solidarităţii, echităţii şi justiţiei sociale, în România anilor imediat următori, trebuie să se afirme activ şi concludent societatea civilă înţeleasă ca totalitatea indivizilor în calitatea lor de cetăţeni, a organizaţiilor economice, a celor socio-profesionale (sindicate, organizaţii de femei şi tineret, organizatii ale pensionarilor, etc.), a organizaţiilor de creaţie şi cultură apolitice şi neguvernamentale care funcţionează pe baza legilor şi a Constituţiei României. UGSR consideră că viitorul societăţii româneşti este strâns legat de maturizarea societăţii civile şi funcţionalitatea tuturor instituţiilor sale.
5. Implicarea în decizii sociale a tinerei generaţii, a femeilor, constituie o garanţie a responsabilităţii acestora, dar şi a dreptăţii civile, fiind necesară constituirea unui cadru legal de recunoaştere şi acceptare, ca partener de consultare şi dezbatere, a organizaţiilor de tineret, de femei, ale pensionarilor, sau socio-profesionale de către autorităţile locale şi centrale.
6. Dreptul pensionarilor la un trai decent, conştienţi fiind că pensia este dreptul de proprietate dobândit de fiecare pensionar în viaţa activă, pentru care a plătit potrivit principiului contributivităţii şi trebuie să-şi primească pensia legal stabilită, fără ca factorii guvernamentali dintr-o perioadă sau alta să intervină în diminuarea sau impozitarea acestor drepturi rezultate din pensie. Pentru reprezentarea pensionarilor în raporturile cu Guvernul şi celelalte structuri decizionale, Statutul Uniunii Generale a Sindicatelor din România adoptat în Congres, prevede că organizaţiile judeţene şi centrale ale pensionarilor legal constituite se pot afilia, dacă recunosc Statul şi Declaraţia-Program, la Uniunea Generală a Sindicatelor din România
7. Dreptul la opinie alternativă al societăţii civile să se realizeze printr-o structură organizatorică la nivel naţional, cu reprezentare socială, culturală, economică, religioasă, a cărei organizare şi funcţionare să fie statuată juridic. Bazându-se pe principiul solidarităţii socio-profesionale, democratice, Uniunea Generală a Sindicatelor din România va acţiona, împreună cu alte forţe socio-politice, pentru aşezarea pe baze trainice, democratice, a relaţiilor inter-etnice. In acest sens toţi cetăţenii ţării trebuie sa fie conştienţi, în egală măsură, că , înainte de a se deosebi politic, etnic, religios, sunt şi vor fi cetăţeni români. Este în spiritul celui mai profund umanism, cooperarea armonioasă, egală în drepturi şi îndatoriri, convieţuirea culturală, religiosă, etnică şi politică, fapt care conduce la o stare de normalitate a societăţii româneşti.

III. Sindicatele participante active la democratizarea vieţii economice şi sociale

1. Pornind de la realităţile economiei de piaţă specifice României, Uniunea Generală a Sindicatelor din România consideră că democratizarea vieţii economice implică organizarea şi dezvoltarea la nivel naţional a unui sistem de control social al societăţii civile asupra respectării deciziilor economice şi sociale adoptate de către factorii responsabili stabiliţi prin lege.
2. În cadrul strategiei privind reforma din administraţia publică, Uniunea Generală a Sindicatelor din România va acţiona împreună cu sindicatele din cadrul propriei structuri pentru continuarea procesului de descentralizare în administraţia publică locală, pentru creşterea autonomiei responsabilităţii juridice şi profesionale a factorilor decizionali, cât şi a celor financiari.

 În acest sens, se va acţiona pentru:
o    asigurarea unui cadru democratic de luare a deciziilor prin creşterea gradului de reprezentare a tuturor cetăţenilor, inclusiv a pensionarilor;
o    asigurarea transparenţei deciziilor publice şi participării cetăţenilor la fundamentarea actului administrativ;
o    îmbunătăţirea utilizării veniturilor locale pentru funcţionarea serviciilor publice destinate unităţilor din învăţământ, sănătate, cultură şi agricultură;
o    dezvoltarea instituţiilor de utilitate publică destinate pensionarilor, cu accent pe îmbunătăţirea condiţiilor din căminele pentru bătrâni;
o    depolitizarea funcţiilor publice;
3. UGSR, pe baza evaluării rezultatelor politicii fiscale, va acţiona consecvent pentru continuarea reformei sistemului fiscal, în sensul reducerii impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, aşezarea echitabilă a impunerilor pe categorii de contribuabili, îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare, sporirea calităţii serviciilor către populaţie, creşterea transparenţei şi eficienţei utilizării fondurilor publice.
4. In realizarea strategiei de reformă în justiţie, ca factor esenţial de echilibru şi de stabilitate socială, Uniunea Generală a Sindicatelor din România are în vedere ca sindicatele să-şi aducă contribuţia la integrarea justiţiei ca serviciu public în societate, prin colaborarea activă cu segmente ale societaţii civile, pentru consolidarea şi perfecţionarea funcţională a statului de drept prin recâştigarea încrederii cetăţenilor în Justiţie şi a respectului faţă de primatul legii.    
5. UGSR împreună cu celelalte confederaţii va milita în continuare pentru constituirea Tribunalelor Muncii, ca instanţe specializate în soluţionarea conflictelor de muncă şi a problemelor specifice salariaţilor. 
6. Îndeplinirea atribuţiilor privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă impune participarea organelor şi organizaţiilor sindicale la întărirea controlului asupra modului cum organizatorii producţiei îşi îndeplinesc obligaţiile legale de a asigura toate măsurile de protecţie şi securitate a muncii, la desfăşurarea activităţilor educative pentru respectarea de către întregul personal al unităţii, a normelor de protecţie şi de igiena muncii.
7. Pentru promovarea şi realizarea în fapt, în cadrul structurilor economice şi de producţie, a cerinţelor eficienţei economice, ca o consecinţă firească a bunei organizări a muncii şi a bunei pregătiri profesionale, a justiţiei şi dreptăţii sociale pentru toţi aceia care au la baza existenţei lor salariul, se va acţiona pentru ca plata muncii să determine şi să conducă la dezvoltarea şi întărirea solidarităţii sociale, a unităţii naţionale.

IV. Dezvoltarea şi creşterea eficienţei parteneriatului şi dialogului social

În plan organizatoric, crearea unui sistem consolidat de dialog social adaptabil si integrat în procesul de elaborare şi implementare a politicilor naţionale, va constitui o preocupare permanent a Uniunii Generale a Sindicatelor din România. În acest sens se va acorda atenţie creşterii eficienţei şi perfecţionării acestui act democratic pentru care se va avea in vedere :
1. Dialogul social să reprezinte în viitor o componentă importantă a fundamentului pentru luarea deciziilor în faţa provocărilor economico-sociale cu care România se va confrunta. Asumarea de noi responsabilităţi de către partenerii sociali, creşterea calităţii relaţiilor industriale şi accentuarea principiului de subsidiaritate în implementarea acordurilor realizate între parteneri.
2. Dialogul dintre administraţie şi partenerii sociali trebuie dezvoltat concomitent cu dialogul independent între partenerii sociali, precum şi între aceştia şi alte organizaţii reprezentative ale societăţii civile, inclusiv cele ale pensionarilor.
Independenţa procesului de negociere între sindicate şi patronate trebuie să reprezinte un factor determinant pentru asumarea corespunzătoare a responsabilităţilor şi o recunoaştere a autonomiei partenerilor sociali.
3. Îmbunătăţirea sistemului instituţional al dialogului social, juridic si structural la nivel naţional cât şi la nivel teritorial şi sectorial, prin generarea unor noi atribuţii, competenţe şi responsabilităţi în raport cu realităţile şi cerinţele viitoare ale societăţii româneşti.
4. Perfecţionarea metodelor şi instrumentelor de dialog social concomitent cu amplificarea eforturilor în vederea consolidării cadrului juridic şi instituţional necesar realizării hotărârilor adoptate în conformitate cu prevederile Constituţiei şi legislaţiei în vigoare.

V. Coordonatele relansării economice durabile trebuie să răspundă cât mai realist intereselor naţionale majore ale cetăţenilor români, în care scop se va acţiona în următoarele direcţii:

1. În procesul relansării economice al trecerii la economia socială de piaţă este necesar să se asigure implicarea mai activă a statului, nu prin măsuri administrative ci prin sporirea eficienţei Parlamentului, Guvernului, a instituţiilor financiar bancare de stat şi private. Se impune, în acest context, folosirea cu maximum de randament a instrumentelor specifice economiei sociale de piaţă, dezvoltarea parteneriatului economico-social între toţi factorii meniţi să contribuie la redresarea economică.
2. Elaborarea simultană şi aplicarea consecventă a unui program naţional de redresare şi retehnologizare a industriei şi a unui program de dezvoltare şi înzestrare tehnică a agriculturii, în scopul garantării securităţii alimentare, eliminării unor importuri masive la o serie de produse alimentare şi bunuri de larg consum pe care economia romînească le-a produs şi le poate asigura în cantităţi îndestulătoare şi de o bună calitate,competitive cu produsele altor ţări.

3. Întemeiată pe datele realităţii şi pornind de la cerinţele socio-umane raţionale, este necesar ca strategia dezvoltării pe o perioadă determinată să fie supusă dezbaterii publice şi parlamentare pentru a deveni lege, cuprinzând, într-o viziune unitară, problematica restructurării şi eficientizării economiei naţionale .
4. Dezvoltarea eficientă şi durabilă a economiei, impune o preocupare sistematică pentru calificarea profesională şi reconversia profesională modernă a forţei de muncă. În această perspectivă trebuie să se acorde atenţie sporită industriei, îndeosebi sectoarelor noi, moderne şi avansate, stimulate selectiv şi eficient în funcţie de resursele umane şi materiale interne, ţinând seama de considerentele cerute de securitatea naţională. În acest context trebuie să se înscrie şi strategia naţională privind baza de materii prime şi industria energetică, domenii care trebuie să fie în proprietatea statului român, ca un prim element al securităţii naţionale.
5. Implicarea sindicatelor în reconsiderarea rolului pe care îl are factorul uman în dezvoltarea economică durabilă, prin reorientarea profesiilor potrivit structurii economiei naţionale, către meserii cu tradiţie în România şi care ar permite o eficientă folosire a forţei de muncă, creşterea gradului de instruire, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, sporirea rolului ştiinţei, cercetării tehnologice în eficienţa muncii şi asigurarea unei productivităţi superioare a acesteia.
6. Restructurarea, retehnologizarea, redresarea şi eficientizarea unităţilor şi ramurilor de producţie, precum şi stabilizarea mai rapidă a acestora în scopul ridicării reale a standardului de viaţă a populaţiei să se realizeze cu acordul consultativ al sindicatelor.
7. Privatizarea trebuie să constituie un mijloc de încurajare a concurenţei loiale, ea nu trebuie să conducă la înlocuirea monopolurilor de stat cu cele private. La evaluarea patrimoniului în procesul restructurării sau chiar al privatizării, trebuie să evite supra şi subevaluările acestuia, indiferent dacă investitorul este cetăţean român sau străin.

VI. Serviciile pentru populaţie, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială

UGSR consideră că, în condiţiile economice actuale, serviciile pentru populaţie, ocuparea forţei de muncă, protecţia socială şi asigurarea condiţiilor pentru un trai decent a majorităţii populaţiei constituie un obiectiv prioritar al ieşirii din situaţia critică existentă. În consecinţă, acţiunile sindicatelor vor viza următoarele priorităţi şi obiective :
1. Relansarea producţiei de bunuri şi servicii va trebui să conducă la creşterea gradului de utilizare a capitalului uman, la elaborarea unei politici active şi prompte în domeniul reconversiei profesionale, al formării şi orientării profesionale a tinerilor în concordanţă cu exigenţele economiei naţionale.
2. Elaborarea unui program de măsuri sociale complexe care să includă politici demografice adecvate, politici educaţionale pentru asigurarea unei înalte valorificări a capitalului uman.
3.Constituirea fondului de asigurări sociale pe baza corelării echitabile a contribuţiei statului prin actualele mijloace legale şi posibilităţi bugetare pe care le are la îndemână, a contribuţiei suplimentare, personale a individului, după libera opţiune.
4. Redimensionarea alocaţiei de stat pentru copii, astfel ca aceasta să aibă pondere semnificativă în bugetul familiilor, îndeosebi a acelora cu 3 şi peste 3 copii.
5. Creşterea numărului de locuri în grădiniţe cu program prelungit, semiinternate şi internate şcolare, pe baza unor sume alocate de la buget, cât şi prin subvenţii ale societăţilor comerciale publice sau private pentru instruirea şi educarea civilizată a copiilor.
6. Înlăturarea oricăror discriminări ale femeilor în raporturile de muncă şi în societate; trecerea de la declaraţii la fapte în privinţa promovării profesionale şi sociale a femeilor, în concordanţă cu principiile competenţei şi egalităţii în drepturi.
7. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru copii şi pensionari, urmărind în special promovarea sistemelor moderne de ocrotire a sănătăţii, care să asigure condiţii civilizate de asistenţă socială, tratament medical, elaborarea unor mecanisme de indexări reale şi operative a pensiilor.
8. Promovarea unor măsuri şi acţiuni eficiente pentru cele mai bune condiţii igienico-sanitare de viaţă şi muncă, asigurarea şi protejarea sănătăţii biologice şi morale a tineretului şcolar şi universitar, prevenirea oricăror forme de îmbolnăvire.
9. Modernizarea unităţilor şi serviciilor sanitare, pregătirea superioară a cadrelor medico-sanitare cu un înalt grad al deontologiei profesionale, care să conducă la scăderea mortalităţii infantile şi a mortalităţii generale, cu viză directă, prelungirea duratei de viaţă.
10. Dezvoltarea unităţilor medicale avându-se în vedere modernizarea actualelor spitale şi construirea de noi aşezăminte ţinând seama de morbiditatea generală; crearea de centre moderne de diagnostic şi tratament, competitive la nivel european. UGSR se pronunţă categoric împotriva măsurilor de desfiinţare a unor spitale fără o temeinică analiză care să permită efectuarea în continuare aactului medical pentru pacienţii din zonă.
11. Acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării medicinei muncii, medicinei şcolare, unor specialităţi pentru copii, vizând prevenirea şi tratarea corectă a bolilor specifice, în strânsă legătură cu supravegherea activă şi cu înlăturarea hotărâtă a riscurilor şi a factorilor ce produc bolile.

VII. Personalitatea umană şi dezvoltarea modernă a învăţământului şi culturii

Dezvoltarea şi modernizarea învăţământului în scopul asigurării unei pregătiri temeinice, a tineretului, constituie premisa dinamismului şi progresului economic şi social. În acest scop, direcţiile de acţiune vor viza sprijinirea perfecţionării continue a activităţii din instituţiile şcolare publice şi particulare, ca factori esenţiali, vitali unei educaţii civice şi patriotice în sprijinul valorilor naţionale şi universale ale democraţiei, echităţii, libertăţii, în pas cu dezvoltarea ştiinţei, a cunoştinţelor despre natură şi societate.
1. Structura învăţământului de stat şi particular va trebui să ia în considerare nevoile de dezvoltare economică şi socială a ţării, tendinţele moderne din ştiinţă şi tehnică.
2. În asigurarea caracterului democratic al învăţământului trebuie să se acţioneze pentru crearea de condiţii tuturor tinerilor merituoşi, elevi şi studenţi pentru a asigura cadre de elită în toate domeniile şi de a crea condiţiile afirmării viitoarelor generaţii de intelectuali ai ţării.
3. Instituirea răspunderii publice a şcolii pentru rezultatele şi performanţele obţinute, în corelare cu apariţia pieţei şcolare, asigurarea de manuale, aparatură si materialele didactice necesare procesului de învăţământ.
4. Creşterea rolului corpului profesoral şi ridicarea continuă a nivelului de pregatire a cadrelor didactice potrivit ritmului contemporan de dezvoltare a ştiintei şi culturii; asigurarea unui statut social demn cadrelor didactice din învăţământul de toate gradele.
5. Promovarea cercetării, îndeosebi în sfera ştiinţelor economice şi sociale ca principal instrument al evaluării realităţilor şi soluţionării problemelor dezvoltării economico-sociale; situarea cercetării ştiinţifice între obiectivele prioritare ale strategiei naţionale de dezvoltare, ca modalitate de exprimare a promovării interesului naţional de către factorii politici şi structurile societăţii civile.
6. Structurarea activităţii de cercetare potrivit exigenţelor imediate şi de perspectivă ale României şi asigurarea unor măsuri corespunzătoare de finanţare; introducerea mecanismelor competiţionale specifice pieţei ştiinţei şi tehnologiei pe baza unor priorităţi ale relansării economiei naţionale.

7. Dezvoltarea activităţii de cercetare prin acordarea unor facilităţi economico-financiare; utilizarea unor mecanisme şi instrumente economice care să sprijine cercetarea ştiinţifică, a celei aplicative în special, în raport cu obiectivele generale pe care le are România în procesul integrării în structurile politice şi economice europene.
8. Asigurarea nivelului decent de salarizare şi justă evaluare a contribuţiei individuale în finalizarea temelor şi proiectelor de cercetare.
9. Diversificarea reţelelor de cercetare ştiinţifică, de la mici nuclee de cercetare aplicată, la mari instituţii de cercetare fundamentală şi producţie.
10. UGSR, consideră cultura şi arta ca factori de identitate şi domenii de interes naţional, de promovarea cărora depind formarea şi dezvoltarea personalităţii umane, progresul general al societăţii.
11. Sprijinirea şi ocrotirea valorilor culturale tradiţionale, a patrimoniului cultural al ţării constituie obiective de interes naţional, cărora organele şi organizaţiile sindicale trebuie să le acorde toată atenţia şi vor milita pentru :
o    asigurarea accesului la cultură al tuturor cetăţenilor pentru realizarea unei educaţii social-umaniste şi patriotice, punând accentul pe dotarea unei reţele diversificate de instituţii culturale de masă.
o    păstrarea, conservarea şi apărarea întregului patrimoniu cultural naţional, inclusiv pe calea iniţierii neîntârziate a unei legi specifice care să pună capăt scurgerii valorilor culturale româneşti peste hotare, în folosul unor afacerişti autohtoni.

VIII. Reconstrucţia morală a societăţii româneşti şi imperativele echităţii fiscale

În concepţia Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania, constituie obiective programatice de o deosebită însemnătate pentru viitorul ţării educarea morală şi civică a membrilor de sindicat, formarea deprinderilor democratice, de participare responsabilă la exercitarea libertăţilor, creşterea încrederii în regenerarea prin muncă şi creaţie materială şi spirituală, asimilarea organică a valorilor umane şi distanţarea de orice formă de manifestări ce tind a înjosi fiinţa umană, a degrada relaţiile dintre individ şi comunităţile sociale.
În acest scop, organele şi organizaţiile sindicale vor avea în vedere creşterea eficienţei acţiunilor educative astfel:
1. Politicile şi programele de educaţie ale organizaţiilor sindicale trebuie să contribuie la promovarea înţelegerii, solidarităţii şi toleranţei între indivizi, ca şi între colectivităţile etnice, sociale, culturale, religioase, etc. Educarea în spiritul toleranţei să aibă drept obiectiv contracararea influenţelor care duc la teama de celălalt şi la excluderea celuilalt, ajutându-i pe indivizi să-şi dezvolte capacitatea de a exprima judecăţi de valoare proprii, de a face reflexii critice, de a gândi în termeni etici şi a se comporta solidar pentru creşterea eficienţei activităţilor consacrate eliminării şi eradicării corupţiei, criminalităţii, violenţei şi manifestărilor antisociale de orice natură.

2. Interesele ţării impun să se realizeze un climat de toleranţă şi înţelegere naţională, diversitatea de opinii şi confruntări necesare şi fireşti într-un cadru democratic, presupun dialogul si schimbul de idei. În acest sens şi în acest spirit corespunzător statutului şi programului său, Uniunea Generală a Sindicatelor din România îşi declară disponibilitatea de cooperare cu toate forţele politice şi sociale interesate.
UGSR consideră că dezideratul suprem al unităţii naţionale, unitatea perenă a naţiunii române s-a afirmat şi se afirmă prin valorile comune la care aderă împreună cu celelalte societăţi avansate ale lumii, valori inalienabile cum sunt democraţia, echitatea şi solidaritatea socială, respectul individului şi a personalităţii umane.
3. UGSR consideră că simplul transfer al proprietăţii de stat către entităţi private, crearea unui sector privat în economie ca şi cota unică de impozitare, dar mai cu seamă creşterea TVA, nu sunt şi nu pot fi privite ca surse magice pentru însănătoşirea bugetului.
Avem convingerea că o democraţie nu poate funcţiona decât în condiţiile în care cetăţenii au sentimentul unei minime echităţi sociale. Această echitate socială constă, în primul rând, în accesul tuturor la un venit just, calculat în funcţie de nevoile minimale ale familiei. De aceea, considerăm ca pe un gest elementar de dreptate, ca salariile de până la 150 euro să fie scutite în totalitate de sarcini fiscale, impozitul fiind anulat atât la salariat cât şi la angajator.
Pentru ca această scutire de impozit să nu greveze asupra obligaţiilor pe care statul democratic le are faţă de cetăţeni prin exerciţiul bugetar şi pentru ca cetăţenii să se poată bucura de un plus de servicii în domeniul ordinii publice, educaţie şi sănătăţii, această măsură trebuie însoţită de promovarea unei legi a transparenţei fiscale. Prin această lege toate averile acumulate în ultimii 20 ani vor fi evaluate potrivit valorii de piaţă a bunurilor aflate la vedere şi vor fi impozitate în consecinţă. În acest mod bugetul public va fi alimentat în proporţie mai mare decât cea reprezentată de impozitul pe salariile celor mai prost plătiţi dintre cetăţeni, fie ei salariaţi sau pensionari.

IX. Integrarea principiilor şi obiectivelor Uniunii Generale a Sindicatelor din România în asamblul democraţiei sindicale

În stabilirea obiectivelor generale pe care le urmăreşte Uniunea Generală a Sindicatelor din România pleacă de la analiza realistă a raportului între necesităţile şi aşteptările oamenilor şi resursele de care dispune societatea, răspunzând imperativului schimbării stărilor de lucruri existente, nu de o manieră utopică, ci în mod profund activ şi responsabil.
 1. În temeiul acestor preocupări, Uniunea Generală a Sindicatelor din România va acţiona şi nutreşte convingerea că numai prin solidarizarea eforturilor şi energiilor tuturor forţelor politice şi sociale care-şi fac din valorile democraţiei sociale un crez, care activează consecvent pe baza principiilor umaniste, este posibilă transformarea societăţii şi a individului, înlăturarea cauzelor degradării condiţiei umane şi înstrăinării oamenilor, dezvoltarea unor relaţii sociale întemeiate pe adevăr, încredere, dreptate, respect şi colaborare.
2. UGSR va acţiona pentru recunoaşterea nevoii urgente de a transforma structurile sociale, economice şi politice, de a surmonta obstacolele pentru obţinerea acestei viziuni. Acest lucru se referă şi la combaterea sărăciei, foametei, exploatării, şi inegalităţii prin intermediul acţiunilor solicitate de condiţiile unei economii globalizate şi pentru guvernarea democratică în interesul muncii, al solidarităţii sociale şi naţionale.
 Protejarea democraţiei în toate organizaţiile sindicale, astfel încât, condiţiile pentru exercitarea tuturor drepturilor omului, universale, indivizibile şi inalienabile, să poată fiasigurate pentru toţi. UGSR va apăra pretutindeni drepturile colective şi libertăţile individuale, inclusiv libertatea de gândire, expresie şi asociere.
3. UGSR este convinsă că organizarea în sindicate democratice precum şi negocierea colectivă sunt cruciale pentru asigurarea bunăstării salariaţilor şi pentru familiile lor, pentru securitate, progres social şi dezvoltare susţinută pentru toţi. Este rolul istoric al sindicalismului şi rămâne misiunea lui, de a îmbunătăţi condiţiile de muncă şi viaţă pentru salariaţi, precum şi pentru familiile lor, de a se lupta pentru drepturile omului, justiţie socială, egalitate de şanse, pace, libertate şi democraţie.

X. Democraţia, statul de drept şi societatea civilă. Pensionarii, dreptul de integrare al acestora în structurile sindicale

1. UGSR împărtăşeşte convingerea că drumul spre consolidarea democraţiei pluraliste şi a statului de drept este ireversibil, acesta corespunzând interesului naţional de sincronizare a ţării cu tendinţele pozitive actuale şi de perspectivă pe plan european şi mondial. În acest sens, Uniunea Generală a Sindicatelor din România consideră esenţial pentru perfecţionarea vieţii democratice a statului de drept şi a societăţii civile, ca organele şi organizaţiile sindicale să acţioneze în următoarele direcţii:
o    Asumarea deliberată de către forţele politice şi sociale a angajamentului de a susţine constant şi a promova sistematic, inclusiv prin programele proprii, aplicarea şi respectarea Constituţiei României şi a legislaţiei în vigoare.
o    Dezvoltarea şi eficientizarea dialogului social pentru perfecţionarea activităţii autorităţilor publice (Parlamentului, Guvernului, Administraţiei publice locale), în temeiul prevederilor constituţionale şi în condiţile ameliorării climatului moral al vieţii politice româneşti.
o    Acordarea unei atenţii deosebite întăririi justiţiei, pornindu-se consecvent de la prevederile constituţionale potrivit cărora cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţiilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, deoarece nimeni nu-i mai presus de lege.
o    Asigurarea libertăţii de opinie, a cuvântului şi expresiei, ca una dintre cuceririle trecerii la un regim politic democratic; susţinerea activităţii mass-media pe direcţiile eforturilor constructive ale societăţii democratice, a apărării demnităţii persoanei şi intereselor ţării.
În contextul afirmării societăţii civile, are o deosebită însemnătate structurarea şi clarificarea politicilor faţă de diferite categorii sociale, îndeosebi faţă de producătorii bunurilor materiale şi spirituale, tineret şi femei, spre a-şi valorifica potenţialul lor creativ ce reprezintă o avuţie inepuizabilă a societăţii româneşti.
Implicarea în decizii sociale a tinerei generaţii, a femeilor, a tuturor structurilor socio-profesionale, constituie o garanţie a responsabilităţilor dar şi a democraţiei, fiind necesar în acest scop constituirea unui cadru normativ de recunoaştere şi acceptare ca partener de consultare şi dezbatere a organizaţiilor de tineret, de femei sau socio-profesionale, de către autorităţile locale şi centrale.

2. UGSR consideră că instaurarea unei democraţii autentice în viaţa economică este o necesitate absolută fără de care democratizarea politică nu poate fi nici autentică, nici stabilă. Pornind de la realităţile specifice societăţii româneşti, Confederaţia apreciază că democratizarea vieţii economice implică în mod necesar dezvoltarea unui sistem de control social asupra deciziilor economice la toate nivelurile.
În acest sens, sindicatelor trebuie să li se asigure prin lege, cadrul organizatoric necesar şi posibilitatea ca prin mijloace specifice să actioneze:
o    În vederea evitării aplicării măsurilor economice şi administrative care pot afecta interesele fundamentale ale salariaţilor;
o    În vederea negocierii unor de măsuri menite să conducă la îmbunătăţirea salariilor, a condiţiilor de muncă şi de trai ale salariaţilor;
o    Pentru dreptul la iniţiativă legislativă;
      UGSR consideră că interesele salariaţilor reprezentate de sindicate nu pot fi susţinute eficient fără o reprezentare a acestora la nivelul dezbaterii politice. De aceea, Confederaţia se pronunţă pentru un dialog larg, deschis şi constructiv cu structurile politice, patronale şi administrative la toate nivelurile, în scopul promovării intereselor generale ale tuturor celor ce muncesc. Apreciază că sindicatele reprezintă categorii ale populaţiei care constituie forţa şi baza socială a programului naţional de reconstrucţie a societăţii româneşti, de dezvoltare a democraţiei, întărirea unităţii şi solidarităţii sociale naţionale.

3. În acelaşi larg context de integrare în structurile decizionale ale Confederaţiei, Uniunea Generală a Sindicatelor din România se înscrie recunoasterea statutară a dreptului legitim al pensionarilor de a se grupa în sindicate şi de a avea o bună conlucrare cu sindicatele din sfera activă a societăţii.
    Este motivul pentru care Uniunea Generală a Sindicatelor din România consideră că structurile pensionarilor trebuie să fie reprezentate ca entităţi disticte în organismele statului şi în primul rând în Consiliul Economic şi Social (CES), cu dreptul de a fi consultate şi a fi reprezentate în comisiile de specialitate ale Guvernului şi Parlamentului, atunci când urmează să se ia decizii cu privire la pensii şi pensionari.
    UGSR, organizaţie sindicală de tip confederativ, recunoaşte fără rezerve că patrimoniul sindical a fost constituit prin aportul generaţiilor de salariaţi prin cotizaţia lunară până în 1990, o bună parte dintre aceştia fiind pensionari azi. Acesta este unul dintre motivele pentru care Uniunea Generală a Sindicatelor din România susţine dreptul organizaţiilor reprezentative ale pensionarilor legal constituite de a participa la gestionarea patrimoniului sindical.

4. UGSR va acţiona pentru asigurarea unei reale protecţii sociale, a unui trai decent, de sprijinire şi întrajutorare astfel încât pensionarii, vârstnicii şi alte persoane defavorizate să:
•     trăiască în demnitate şi siguranţă;
•     se bucure de libertăţile şi drepturile omului;
•     beneficieze de acces la hrană, adăpost, îmbrăcăminte şi îngrijirea sănătăţii;
•     aibă acces la resursele culturale, spirituale şi recreative ale societăţii;   
•     rămână integrate în societate;
•     primească acces la activităţi aducătoare de venituri;
•     participe activ la formarea şi aplicarea politicii care le afectează bunăstarea; 
•     dezvolte experienţa şi cunostinţele generaţiilor de tineri;
•     aibă acces la asistenţa medicală şi medicamente gratuite sau compensate;   cât şi la bilete de tratament, odihnă şi recuperare subvenţionate de stat.
Promovarea, apărarea şi garantarea intereselor şi drepturilor legitime ale pensionarilor pentru creşterea calităţii şi demnităţii vieţii, cât şi a libertăţii de opinie a acestora este, de asemenea, un obiectiv principal pentru Confederaţie.

Concluzii

Evoluţia social-istorică a mişcării sindicale din România evidenţiază că la Congresul din 13-15 august 1906, prin statutul şi rezoluţiile adoptate, au fost puse bazele unităţii sindicale naţionale şi, odată cu aceasta, patrimoniul sindical devine unitar, indivizibil şi netransmisibil.
    Prin natură şi scop, mişcarea sindicală nu este dependentă de ideologiile politice, afirmându-şi identitatea în organizare şi funcţionare prin solidaritate, unitate, democraţie şi independenţă faţă de partide şi organizaţiile puterii administrative. 
     Potrivit considerentelor menţionate, folosirea unor sintagme politice în aprecierea sau analizarea structurilor sindicale se plasează în afara dreptului şi libertăţilor sindicale şi nu pot produce efecte juridice în dauna Convenţiei nr. 87/1948 privind libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical adoptată de către Organizaţia Internaţională a Muncii (ratificată de România prin Decretul nr. 213/1957), care reglementează juridic şi administrativ raporturile şi relaţiile sindicatelor în structura societăţii civile.
    Mişcarea sindicală este apolitică prin scop şi acţiune, iar plurarismul structural este determinat de diviziunea muncii şi diversitatea profesională care conturează interese economice, sociale şi profesionale specifice sectoarelor de activitate prezente în structura economică şi socială la un moment dat.
    Condiţiile economico-sociale şi premisele obiective determinate de acestea reclamă pentru mişcarea sindicală unitate şi solidaritate în organizarea activităţii şi folosirea mijloacelor materiale rezultate din cotizaţie, dându-i patrimoniului caracterul social, indivizibil în administrare şi folosinţă.
     Doctrina democraţiei şi solidarităţii sociale, statutul, programul şi acţiunile constante pentru dialog social îndreptăţesc locul pe care Uniunea Generală a Sindicatelor din România şi-l revendică în cadrul mişcării sindicale din ţara noastră. Acest loc, justificat prin mesajul constant al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, explică multiplele valenţe de parteneriat ale confederaţiei, disponibilităţile sale de dialog principial şi constructiv, atât cu formaţiunile politice, cu organizaţiile patronale, profesionale, practic cu exponenţii raţionali şi bine intenţionaţi ai întregului eşichier socio-politic. Prin însăşi esenţa concepţiilor sale de bază, consecvenţa criteriilor lucidităţii şi bunei credinţe, Uniunea Generală a Sindicatelor din România se delimitează de extremismul social şi politic, indiferent de culoarea şi motivaţia unor asemenea curente a căror legitimitate o contesta fără excepţie.
Universalitatea spiritului şi caracterul global al existenţei, constituie vectorii pe care evoluează societatea modernă, împlinirea personalităţii omului, fericirea individului şi a societăţii în ansamblu.
    În spiritul acestei viziuni, Uniunea Generală a Sindicatelor din România pledează pentru o politică externă constructivă, în concordanţă cu interesele naţionale, raportate la necesitatea participării active a României şi cetăţenilor ei la circuitul mondial liber al persoanelor, ideilor, valorilor şi activităţilor.
Încrezătoare în valabilitatea concepţiilor sale, Uniunea Generală a Sindicatelor din România rămâne deschisă şi receptivă la idei, teze şi modalităţi afirmate în cadrul altor doctrine, acceptând preluarea cu discernământ a concluziilor pozitive desprinse din experienţa altor organizaţii sindicale internaţionale şi a unor state, în măsura în care se dovedesc compatibile cu specificul tranziţiei în România. 
Nu se poate spune că societatea românească actuală este în afara unei asemenea tendinţe, despre care, de altfel, se discută atât de mult în presă, în opinia publică şi chiar în Parlament, resimţindu-se nevoia acută a redresării materiale şi morale într-un domeniu sau altul al societăţii.
Oricând, din aceasta perspectivă sau prin prisma realităţilor, cu obiectivitate şi discernământ, este nevoie de afirmarea şi aplicarea neîntârziată a unor strategii adecvate prin intermediul cărora să se acţioneze consecvent spre binele omului şi al ţării. Să ne unim forţele în această direcţie şi în acest scop!
UGSR împărtăşeşte convingerea că drumul spre consolidarea democraţiei pluraliste şi a statului de drept este ireversibil, acesta corespunzând interesului naţional de integrare a ţării în tendinţele pozitive actuale şi de perspectivă pe plan mondial şi european de a trăi apărat de orice agresiune şi totalitarism ideologic şi politic.
Prezenta Declaraţie-Program a Uniunii Generale a Sindicatelor din România se constituie într-un apel adresat tuturor organelor şi organizaţiilor sindicale, membrilor de sindicat în vederea întăririi şi dezvoltării democraţiei, a unităţii şi solidarităţii sociale şi naţionale, pentru justiţie, adevăr şi dreptate, bunăstare şi prosperitate a tuturor cetăţenilor României.