Ce lasă sindicatele în urma lor: multe datorii şi patrimoniu tocat mărunt

Din 2005, de când MAI a preluat administrarea imobilului, contractul de închiriere pentru cei 2.316 metri pătraţi utilizaţi de CNSLR-Frăţia a fost prelungit succesiv. În primăvara anului trecut, MAI nu a mai vrut să acopere datoriile confederaţiei şi a tot încercat să le recupereze, dar fără succes. În iunie 2013, instituţia a decis să acţioneze în judecată confederaţia sindicală pentru un prejudiciu de 15.324 de lei, sumă ce reprezintă neplata chiriei şi a utilităţilor pentru perioada martie-iunie 2013. „Suma totală se va stabili în instanţă în momentul pronunţării unei hotărâri definitive şi irevocabile”, se spune în comunicatul MAI.

Prin extrapolare şi având în vedere costurile pentru energia termică din această iarnă, datoriile CNSLR-Frăţia depăşesc 50.000 de lei numai pentru ultimul an. Actualul preşedinte al confederaţiei, Leonard Bărăscu, evită de câteva luni să răspundă la telefon şi să dea explicaţii cu privire la datoriile totale (facturate) ale organizaţiei sindicale.

Sindicaliştii sugerează că de câţiva ani se urmăreşte anihilarea mişcării sindicale. Chiar şi fostul lider al CNSLR-Frăţia clama acest lucru, mai ales după condamnarea sa definitivă din februarie 2013 pentru fapte de corupţie. „Mişcarea sindicală a fost pusă cu botul pe labe”, declara fostul lider al CNSLR-Frăţia, Marius Petcu, la aflarea deciziei de condamnare la 7 ani cu executare pentru corupţie. „Este o mare nenorocire, bazată pe fapte ireale, pe declaraţii mincinoase, înscenări. Aşa ceva nu se numeşte proces, a fost un simulacru pentru a corecta ieşirile necontrolate ale mişcării sindicale. Colegii mei sunt terorizaţi, se tem că dacă mie mi s-a întâmplat aşa ceva, oricui i se poate întâmpla asta”, spunea Marius Petcu pe toate canalele tv. După încarcerarea sa, au apărut voci care susţineau că Marius Petcu ar fi sustras nişte sume de bani din cotizaţiile sindicale colectate, aceasta fiind o explicaţie pentru datoriile confederaţiei. De fapt, organizaţiile sindicale nu mai fac de multă vreme sindicalism. Drept dovadă, mesajele sociale au fost preluate de partidele politice, care încearcă să câştige capital electoral.

După ce sentinţa judecătorească a rămas definitivă şi irevocabilă, MAI a încercat să execute evacuarea discret şi a tot prelungit amiabil accesul organizaţiei în sediu. CNSLR-Frăţia a solicitat prelungirea, motivând că nu are sediu. Marius Sepi, prim-vicepreşedinte al Federaţiei Sanitas, a declarat pentru ziarul PUTEREA că CNSLR-Frăţia a cumpărat un nou spaţiu în care să-şi desfăşoare activitatea în zona Gării de Nord. „Până pe 15 martie eliberăm spaţiul din sediul MAI“, a spus Marius Sepi. Este evident că ambele părţi au fost precaute şi nu au vrut să creeze neîncredere şi suspiciuni printre sindicalişti.

De peste 20 de ani, valoarea patrimoniului sindical moştenit sau însuşit de CNSLR, condus de Victor Ciorbea, a fost ţinută sub tăcere. Un control al procurorilor DNA din 2011 a reuşit să afle valoarea şi să publice averea fostei Uniuni Generale a Sindicatelor din România (UGSR).

„Patrimoniul UGSR era compus, în decembrie 1989, din numeroase bunuri imobile date în proprietatea sa prin decrete şi hotărâri ale Consiliului de Miniştri, conform legislaţiei în vigoare la acea dată, imobile construite din fonduri proprii, precum şi disponibilităţi băneşti în valoare de 4,7 miliarde de lei şi 2,7 milioane de dolari”, se spune în raportul DNA.

În 1992, cele trei confederaţii înfiinţează SC SIND ROMÂNIA SRL, cu capital social de 40% în numerar (fondurile lichide ale fostului CC al UGSR) şi 60% în natură (imobilele din patrimoniul DECOTS a UGSR prin reorganizare), practic capitalul fiind cel pe care cei trei asociaţi şi l-au împărţit conform tranzacţiei generale din 7.11.1991.

Ulterior, în 1993, CNSLR, condusă de Victor Ciorbea, a fuzionat cu CSI Frăţia, condusă de Miron Mitrea, rezultând CNSLR-Frăţia. Tot în 1990 a apărut CNS Cartel Alfa, condusă de Bogdan Hossu, iar în perioada următoare au apărut BNS şi CSDR, care au preluat părţi sociale din SIND ROMÂNIA.

În prezent, patrimonial sindical este repartizat astfel: CNSLR-Frăţia – 37%, CNS Cartel Alfa – 28%, BNS – 17,5%, CSDR – 17,5%.

Decizia Tribunalului Bucureşti din martie 2013 dă fiori confederaţiilor sindicale, care ar putea pierde sursa de bani produsă de pe urma patrimoniului sindical. Documentul arată că CNSLR, CSI Frăţia şi CNS Cartel Alfa nu au avut avizul Ministerului Muncii la constituire, deci sunt ilegale. Drept urmare, dă câştig de cauză UGSR, care, din punct de vedere legal, nu a dispărut, aceasta fiind condusă de Ştefan Călinescu.

Sursa: Articol scris de Gabriela Dinescu pentru ziarul Puterea