Congresul de reorganizare a Uniunii Generale a Sindicatelor din România – UGSR, ce a avut loc la data de 17 noiembrie 2012 la Sediul Central al UGSR din Bd. Regina Elisabeta nr. 45 din Bucureşti, a stabilit obiectivele şi măsurile care vor fi luate pentru consolidarea unei mişcări sindicale autentice.
Cei aproximativ 200 de delegaţi prezenţi la congres au votat Acordul de fuziune prin absorbţie între Uniunea Generală a Sindicatelor din România, înfiinţată prin Sentinţa nr. 43/PJ/1945, în calitate de confederaţie absorbantă, şi Uniunea Generală a Sindicatelor din România, înfiinţată prin Decizia Civilă nr. 474/PJ/2010 a Curţii de Apel Bucureşti, în calitate de confederaţie absorbită.
Congresul a votat noul statut al organizaţiei, în conformitate cu convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii, directivele europene din domeniu şi în conformitate cu Codul Muncii şi Legea nr. 62/2011 a dialogului social.
Ca rezoluţie principală a congresului a fost votată Declaraţia-Program a UGSR, un document care, după ce va fi pus în practică, va întări coeziunea şi solidaritatea sindicală din România, transformând confederaţia într-o veritabilă platformă a societăţii civile. Astfel, delegaţii prezenţi la congres şi-au propus să susţină următoarele măsuri:
– Modificarea în regim de urgenţă a legislaţiei muncii, a Codului Muncii şi a Legii nr. 62/2011 a dialogului social, pentru ca salariaţii şi pensionarii să poată să fie reprezentaţi şi apăraţi, inclusiv în faţa instanţelor de judecată;
– Recunoaşterea dreptului legitim al pensionarilor de a se constitui în sindicate şi de a participa efectiv la luarea unor decizii la nivel naţional, cu referire la pensii şi la pensionari, la fel ca în alte ţări din Uniunea Europeană;
–Renunţarea la taxa judiciară şi la taxele şi impozitele plătite către stat de către sindicate;
– Elaborarea unor politici active în domeniul reconversiei profesionale;
–Redimensionarea alocaţiei de stat pentru copii;
– Înlăturarea oricăror discriminări ale femeilor în raporturile de muncă;
– Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru categoriile defavorizate, copii, pensionari şi şomeri;
–Dezvoltarea unităţilor medicale şi construirea unor centre moderne de diagnostic şi tratament, competitive la nivel european;–Promovarea unor acţiuni eficiente pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă;
– Dezvoltarea şi modernizarea învăţământului, în scopul asigurării unei pregătiri temeinice a tinerei generaţii;
–Acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării medicinei muncii;
–Negocierea Contractului colectiv de muncă la nivel naţional;
–Susţinerea libertăţii de exprimare, a libertăţii de gândire, ca drepturi fundamentale într-o societate democratică. Depolitizarea instituţiilor publice din mass-media, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES;
–Înfiinţarea tribunalelor muncii, ca instanţe specializate în domeniul relaţiilor de muncă şi depolitizarea Inspecţiei Muncii.
Pentru o perioadă de şapte ani, au fost aleşi următorii membri ai conducerii executive:
Ştefan Călinescu, preşedinte, cel care a fost ales, la 25 decembrie 1989, în funcţia de preşedinte al Comitetului Naţional de Organizare a Sindicatelor Libere din România.
Iulian Tudor, preşedinte executiv, reprezentant al Organizaţiei IMM Bucureşti.
Marin Iancu, preşedinte executiv, cel care a ocupat funcţia de preşedinte executiv al UGSR din 2010 şi până în prezent.
Maria Mădălina Mustaţă, prim-vicepreşedinte, reprezentant al Organizaţiei IMM Bucureşti.
Gheorghe Chioaru, prim-vicepreşedinte, preşedinte al Federaţiei Naţionale “Omenia” a Caselor de Ajutor Reciproc a Pensionarilor.
Horea Puiu Dumitru, prim-vicepreşedinte, membru al Comitetului Naţional de Organizare a Sindicatelor Libere din România.
Cristi Godinac, secretar general, preşedinte al Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind.
Daniel Gheorghe, secretar general adjunct, reprezentant al Organizaţiei IMM Bucureşti.
Dragoş Frumosu, vicepreşedinte, preşedinte al Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.
Marius Rudniţchi, vicepreşedinte, reprezentant al Uniunii Sindicatelor Libere Metrou.
Ştefan Dumitrescu, vicepreşedinte, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Pensionarilor din România.
Ilie Gorgan, vicepreşedinte, preşedintele Uniunii Judeţene UGSR Sălaj.
Daniel Cuculea, vicepreşedinte, reprezentant al CARP Umanitatea Bucureşti.
Maria Paraschiv, vicepreşedinte, Sindicatul Pensionarilor Botoşani.
Înfiinţată în anul 1906, ca o contrapondere la organizaţia patronală a Uniunii Generale a Industriaşilor din România – UGIR 1903, Uniunea Generală a Sindicatelor din România a fost principala forţă sindicală în care interesul individului era pus pe primul plan. Pe parcursul existenţei sale, UGSR a cunoscut două momente importante: primul în anul 1945, când se înfiinţeaza Confederaţia Generală a Muncii (CGM), şi al doilea, în anul 1966, când îşi schimbă denumirea, revenind la cea istorică, respectiv Uniunea Generală a Sindicatelor din România. Trebuie menţionat faptul că din 1989 până în prezent UGSR nu a fost niciodată dizolvată, desfiinţată sau lichidată. „Doctrina democraţiei şi a solidarităţii sociale, statutul, programul şi acţiunile constante pentru dialog social îndreptăţesc locul pe care UGSR şi-l revendică în cadrul mişcării sindicale din ţara noastră, ca o platformă serioasă a societăţii civile, adeptă a unui militantism sindical autentic – susţine preşedintele Ştefan Călinescu.
Potrivit Raportului prezentat de preşedintele executiv, Marin Iancu, jaful la care a fost supus patrimoniul sindical de către unii lideri, aleşi parcă pe viaţă în fruntea unor confederaţii sindicale, trebuie sancţionat: ”Instituţiile statului trebuie să facă dreptate şi să acorde UGSR toate bunurile mobile şi imobile asupra cărora confederaţia este proprietară de drept”.
În acest sens, delegaţii prezenţi la congres au votat o Rezoluţie prin care se solicită Parlamentului şi Guvernului iniţierea unei legi privind retrocedarea patrimoniului UGSR.
