Comunicat de presă  Referitor la acuzatiile grave aduse organizatiei noastre, UGSR face urmatoarele precizari: La 3 ani după înfiinţarea Uniunii Generale a Industriaşilor din România UGIR 1903, prima forma de organizare a mişcării sindicale unitare din România a obţinut denumirea de Uniunea Generala a Sindicatelor din România la Congresul din 13-15 august 1906. Pe parcursul existenţei sale, UGSR a cunoscut doua momente importante: primul, în anul 1945, când se înfiinţează Confederaţia Generală a Muncii (CGM), şi al doilea, în anul 1966, când îşi schimbă denumirea, revenind la cea istorică, respectiv Uniunea Generală a Sindicatelor din România. În contextul legislaţiei nationale, dreptul sindical de organizare şi funcţionare a sindicatelor a fost reglementat de mai multe legi care confirmă, fără echivoc, continuitatea activităţii CGM – UGSR: – Legea 52/1945 cu privire la sindicatele profesionale, care asigură cadrul legal privind continuitatea personalităţii juridice CGM-UGSR; – Legea 3/30 mai 1950 care clarifică continuitatea statutară şi legală a sindicatelor; – Legea 54/1991 cu privire la sindicate; – Legea 54/2003, Legea sindicatelor; – Legea 62/2011, a Dialogului Social. În conformitate cu prevederile Convenţiei nr. 87 a OIM/1948 privind libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical, autoritătile publice nu au dreptul să intervină pentru a limita sau a împiedica organizarea şi funcţionarea sindicatelor. Deoarece UGSR nu a fost niciodată dizolvată, desfiinţată sau lichidată, nu au existat şi nu există hotărâri judecătoreşti de radiere a acestei confederaţii din Registrul special al persoanelor juridice. Ba mai mult, instituţiile statului, Guvern şi Parlament, prin corespondenţa purtată din 1990 până în prezent cu UGSR, confirmă această realitate. În consecinţă, UGSR deţine toate documentele juridice care demonstrează legalitatea şi continuitatea sa istorică. Atragem atenţia asupra faptului că folosirea unor sintagme ideologice şi politice de genul „fostul UGSR” sau asocierea „anexa PCR” în aprecierea sau analizarea structurilor sindicale, se plasează în afara drepturilor şi libertăţilor sindicale şi nu pot produce efecte juridice. În aceste condiţii, necesitatea pentru care, în data de 17 noiembrie 2012 a avut loc Congresul de reorganizare al UGSR, este demonstrată de următoarele argumente:
De ani de zile, în fruntea mişcării sindicale din România se află aceeaşi lideri, majoritatea dintre ei anchetaţi pentru fapte de corupţie din cauza patrimoniului UGSR, acaparat prin fraudă de către unele confederaţii sindicale emergente anului 1989, chiar unul dintre aceşti lideri fiind condamnat la 7 ani de detenţie pentru luare de mită. Patrimoniul UGSR, constituit din cotizaţiile a peste 7,5 milioane de membri avea, la 25 decembrie 1989, 4,7 miliarde de lei şi 2,7 milioane de dolari existenţi în documentele financiare şi un patrimoniu imobil alcătuit din peste 300 de apartamente, hoteluri, cluburi sindicale, case de cultură, sute de hectare de teren, ansambluri artistice, asociaţii sportive etc. Acest patrimoniu a fost jefuit în mod constant, aşa cum rezultă şi din anchetele instituţiilor abilitate ale statului, Parchet, DNA şi instanţe de judecată. Indiferent de acuzaţiile unor reprezentanţi sindicali, care, în aceşti 23 de ani, au adus mişcarea sindicală la marginea societăţii româneşti, UGSR îşi va apăra în continuare membrii în baza principiilor democraţiei europene. Preşedinte UGSR, Ştefan Călinescu |
