Patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR) Timiş a declanşat un război crunt prin instanţele de judecată între sindicatele înfiinţate după revoluţia din 1989 (CNSLR Frăţia, BNS, Cartel Alfa şi Meridian) şi UGSR Timiş, reprezentată de Aurel Mihuţ. Jaf pe patrimoniu “Baronii sindicali au făcut harakiri în patrimoniu, după bunul plac, în toată ţara. Vorbim de jaful făcut. UGSR nu a fost desfiinţată niciodată. A mai rămas puţin din ce a avut uniunea. Patrimoniul nu este al nostru, ci al urmaşilor, urmaşilor noştri, fiindcă la el a contribuit nu numai părinţii noştri, ci şi părinţii părinţilor noştri. Mai grav, justiţia, care ar trebui să fie imparţială, s-a dovedit a fi parţială şi răspunde comenzilor politice în acest caz”, a declarat Aurel Mihuţ, luni, 7 octombrie. După mai multe procese în instanţele din Timişoara, unele câştigate, altele nu, UGSR vrea să evacueze cele patru organizaţii sindicale din clădire, împreună cu chiriaşii lor, să fie încheiate contracte şi să se plătească chirie uniunii. “Mi se pare firesc ca aceşti chiriaşi şi subchiriaşii – cum sunt biserica şi autoservice-ul – să părăsească clădirea, în condiţiile în care sindicatul pensionarilor nu are sediu şi este membru în uniune. Confederaţiile sindicale nu au niciun contract cu noi, iar proprietarul trebuie să intre în drepturi. Acestea trebuie să intre în legalitate. Mai mult, nu poţi face parte din două sau mai multe organizaţii sindicale, aşa cum se întâmplă cu cele patru organizaţii membre ale Asociaţiei Unirea. Este inadmisibil să dai personalitate juridică unei organizaţii sindicale care, conform legii, nu trebuia să aibă personalitate juridică. Acum se consideră moştenitorii UGSR. Nu este legal, nici normal. Mai mult, UGSR nu a fost desfiinţată niciodată”, a subliniat Mihuţ. “Instanţa a admis lipsa calităţii procesuale active a unei entităţi care nu era parte în dosar şi care nu mai există din 2012. Cu toate că instanţa era investită şi cu soluţionarea excepţiei timbrajului, nu a fost pusă această excepţie, încălcând în mod grosolan dispoziţia imperativă prevăzută de Codul de procedură civilă. În condiţiile în care intanţa nu pune în discuţie excepţia timbrajului, care primează faţă de celelalte excepţii, în dreptul civil se consideră că nu este investită spre soluţionarea celorlalte excepţii”, a explicat avocatul Alin Socol. Sursa: ZIUA DE VEST.ro |