 Uniunea Generală a Sindicatelor din România – UGSR anunţă astăzi, 19 martie 2013, lansarea celui de-al treilea număr al Ziarului „SOLIDARITATEA” într-o nouă prezentare grafică, mult mai modernă, ce conţine şi coduri QR. Publicaţia continuă seria de dezvăluiri incendiare referitoare la furtul patrimoniul UGSR, trecând în revistă, de asemenea, cele mai acute probleme cu care se confruntă astăzi angajaţii, dar şi pensionarii din România, . Primele 3 pagini ale publicaţiei dezvăluie, într-o anchetă a jurnalistului Dan Badea, ilegalităţile afacerii SIND ROMÂNIA SRL, societate înfiinţată în 1992 de trei confederaţii sindicale – CNSLR, Cartel Alfa şi CSI Frăţia. Totodată, preşedintele UGSR, Ştefan Călinescu, prezintă într-un material concis modul în care liderii unor confederaţii sindicale mistifică istoria, pentru a acoperi jefuirea patrimoniului sindical (pag.2). Paginile 5-6 ale Ziarului „Solidaritatea” prezintă în exclusivitate un nou document oficial emis de către Departamentul Naţional Anticorupţie din care rezultă fără dubii că patrimoniul UGSR a fost însuşit ilegal de unele confederaţii sindicale prin săvârşirea infracţiunii de înşelăciune. Lista activelor din turism ale UGSR, odată perle ale turismului românesc, astăzi – ruine sub domnia boierilor sindicali, este prezentată în pagina 10 a „Solidarităţii”. Pagina 7 a Ziarul „Solidaritatea” publică un studiu al Organizaţiei Internaţionale a Muncii care trage un semnal de alarmă asupra impactului defavorabil pe care modificarea Codului Muncii a avut-o asupra angajaţilor. Problemele pe care le au de înfruntat angajaţii de la Metrou, nevoiţi să-şi ceară drepturile în stradă, constituie subiectul unui alt material pe care îl găsiţi în aceeaşi pagină. Pe de altă parte, vă prezentăm, în pagina 9, un caz fericit, cel al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, instituţie care a ieşit victorioasă din lupta împotriva dictaturii fostului director general Ioan Roşca şi datorită sprijinului acordat angajaţilor de membrul nostru afiliat, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, precum şi de Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi de Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, afiliate la CIS şi CES. În paginile 8-9 ale publicaţiei, aflaţi cine sunt şi ce acţiuni desfăşoară Federaţia Naţională „Omenia” a Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor din România şi Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară „Sindalimenta”, două dintre cele mai active organizaţii sindicale din cadrul UGSR. Tradiţional, în ultima pagină a Ziarului „Solidaritatea” citiţi editorialul semnat de redactorul-şef al publicaţiei, Cristi Godinac. După ce, în numărul trecut, a explicat „De ce acum?” este nevoie de reorganizarea mişcării sindicale în România şi care este misiunea UGSR, în ediţia curentă a publicaţiei acesta arată şi „Cu cine?” se poate realiza acest lucru. Despre toate acestea şi chiar mai mult…în Ziarul „Solidaritatea”. Acesta poate fi citit şi pe site-ul www.ugsr.ro – www.ziarulsolidaritatea.ro Departament Comunicare UGSR
 Patrimoniul UGSR, jefuit prin fraudă, fals, abuz şi improvizaţii juridice! (II) ILEGAL:
Afacerea SIND ROMÂNIA SRL – „aspiratorul” activelor de turism ale UGSR Societatea SIND ROMÂNIA SRL a fost înfiinţată, în 1992, de cele trei mari confederaţii sindicale – CNSLR, Cartel Alfa şi CSI Frăţia –, pentru a jefui, practic, aşa după cum aveam să constatăm ulterior, în interes de gaşcă, bazele turistice şi de agrement ale Uniunii Generale a Sindicatelor din România, instituţie care, după cum am arătat deja în numerele noastre anterioare, n-a fost niciodată desfiinţată. Dan Badea Printr-un abuz de fapt şi de drept greu de admis şi de înţeles, UGSR, deşi a existat în toţi aceşti ani, a fost ţinută în afara mişcării sindicale. Liderii marilor confederaţii sindicale înfiinţate după 1989 au preluat patrimoniul sindical şi, după ce l-au împărţit frăţeşte, l-au devalizat continuu şi premeditat, înstrăinând bunuri de valori imense ce aparţineau, de drept şi de fapt, milioanelor de pensionari (azi), cotizanţi (ieri) ai UGSR. Tot ce s-a adunat de-a lungul unui secol de existenţă în patrimoniul UGSR, instituţie ai cărei membri cotizau regulat cu 1 la sută din salariu (în 1989 numărul lor era de 7,5 milioane de cotizanţi), a fost prăduit în ultimele două decenii de câţiva indivizi care, în loc să ocupe celulele închisorilor, au devenit multimiliardari ai tranziţiei şi/sau politicieni cunoscuţi ori au rămas boieri sindicali controlaţi de putere, oricare ar fi fost ea. După ce în numărul anterior al publicaţiei noastre am arătat, pe scurt, modul de fraudare a patrimoniului UGSR, astăzi vom demonstra, concret, cum s-a realizat aceasta în cazul patrimoniului turistic al UGSR. Scurt istoric al patrimoniului UGSR Pentru a înţelege mai bine Marele Jaf al începutului de secol 21 (este vorba despre un jaf de mai bine de o jumătate de miliard de euro, după aprecierea unora), prezentăm un scurt istoric al constituirii UGSR şi trecerii patrimoniului acestuia din proprietatea celor aproximativ 7,5 milioane de membri cotizanţi, câţi erau în evidenţa UGSR în decembrie 1989 (dintre ei, 4,7 milioane sunt, astăzi, sunt pensionari!), în administrarea frauduloasă a liderilor marilor patru confederaţii sindicale CNSLR Frăţia, Cartel Alfa, BNS şi CSDR.  Ca structură internă, UGSR avea comisii pe domenii. Una dintre aceste comisii era şi Comisia pentru tratament balneoclimateric şi odihnă, care desfăşura activitatea de turism intern şi de tratament balnear şi odihnă (prin staţiunile proprii ale UGSR şi prin cele ale Ministerului Turismului), precum şi de turism internaţional. Această comisie gestiona patrimoniul balnear proprietate a UGSR. În anul 1989, Comisia balneo din cadrul UGSR funcţiona sub conducerea Consiliului Central, iar după 25 decembrie 1989 a trecut statutar în subordinea Comitetului Naţional Provizoriu al UGSR, întrucât Consiliul Central al UGSR a fost destituit. Comitetul Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din
România În respectiva hotărâre, referitor la patrimoniul acestei direcţii, s-a specificat (în art. 1) că această Direcţie a Caselor de Odihnă şi Tratament ia fiinţă prin reorganizarea fostei „Comisii pentru Tratament Balneoclimateric şi Odihnă”, în condiţiile în care nu există un act de desfiinţare sau reorganizare a UGSR, de care aparţinea comisia. Menţionam că CNPOSLR, organul de conducere al UGSR, nu a transferat către CNSLR, respectiv Consiliul General constituit la 29.06.1990, în varianta Ciorbea Victor, nimic din structura patrimoniului UGSR, implicit din ceea ce administra Direcţia Economică a Caselor de Odihnă (organizată prin Hotărârea nr. 1035/22.03.1990).  Rezultă aşadar, din cele de mai sus, că patrimoniul UGSR, care era administrat de Comisia balneo a UGSR, a fost preluat, cu bună ştiinţă şi în mod ilegal, de către alte entităţi sindicale în administrarea lor frauduloasă. Aşa a început Marele Jaf al patrimoniului imobiliar al UGSR, după ce fondurile băneşti ale uniunii, de aproximativ 5 miliarde de lei la valoarea din 1989, fuseseră deja sifonate de noii capi sindicali. Ca o primă concluzie trebuie reţinut aşadar faptul că în cadrul UGSR funcţiona ca direcţie distinctă „Direcţia Caselor de Odihnă şi Tratament a Sindicatelor”, structură administrativă care nu avea calitatea de persoană juridică şi nu avea patrimoniu propriu, având ca obiect de activitate administrarea patrimoniului staţiunilor din subordinea UGSR, iar aceasta subsuma toate imobilele deţinute în proprietatea UGSR, unităţi pentru turism balnear şi refacere a capacităţii de muncă pentru salariaţii şi pensionarii membri de sindicat. În baza biletelor de odihnă şi tratament emise de aceasta, membrii de sindicat beneficiau de concedii subvenţionate în hoteluri de 2 şi 3 stele. Ei bine, asupra acestei direcţii s-au concentrat autorii jafului, adică aceia ce aveau să devină boierii sindicali ai patriei, iviţi din magma sulfuroasă a evenimentelor din decembrie 1989. Premeditarea fraudei s-a făcut prin falsificarea de documente Înainte de a înfiinţa societatea prin care aveau să preia în administrare patrimoniul turistic al UGSR, autorii jafului au încercat să-şi acopere operaţiunea cu documente juridice, pentru a nu răspunde material şi penal mai târziu, atunci când se va descoperi jaful, pentru aceste fraude în formă continuată. Astfel, reprezentanţii CNSLR au recurs, încă din iulie 1990, la falsificarea unui document fundamental pentru ceea ce avea să urmeze. Este vorba, după cum am arătat deja în numărul nostru anterior, despre elaborarea, la data de 4 iulie 1990, a unui proces-verbal de predare-primire a patrimoniului fostului CC al UGSR, semnat din partea CNSLR de către Minică Boajă, în calitate de vicepreşedinte al CNSLR şi primitor, pe de o parte, şi de Ilie Porojan, ca reprezentant al Comitetului Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România al UGSR, pe de altă parte, prin care se predă de către comitet şi se preia de către CNSLR întregul patrimoniu al UGSR existent la 31.12.1989.  De specificat că Minică Boajă nu îndeplinea funcţia de vicepreşedinte al CNSLR, nefiind ales la Congresul din 28–29 iunie 1990 al CNSLR. Patrimoniul UGSR a fost jefuit şi devalizat începând cu 1 ianuarie 1990 până în prezent, iar „procesul verbal de predare-primire” din 04.07.1990, între UGSR şi CNSLR, a fost întocmit, probabil, retroactiv. SIND ROMÂNIA, „aspiratorul” averii a 7,5 milioane de membri UGSR La 17 august 1992, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR), reprezentată prin Victor Ciorbea, Confederaţia Naţională Sindicală (CNS) Cartel Alfa, reprezentată prin Liviu Luca, şi Confederaţia Sindicatelor Independente (CSI) Frăţia, reprezentată prin Miron Tudor Mitrea, în calitate de asociaţi, înfiinţează societatea cu răspundere limitată SIND ROMÂNIA. Societatea are ca obiect principal de activitate prestaţiile turistice. Capitalul social la înfiinţarea societăţii este de 1.605.552.000 de lei, repartizat, după cum am arătat deja, astfel: 33,34 la sută CNSLR, 33,33 la sută Cartel Alfa, 33,33 la sută CSI Frăţia. Aportul în natură – casele de odihnă şi tratament proprietatea UGSR, iar aportul în numerar la capitalul social, tot din fondurile UGSR, a fost de 642.220.800 de lei. Reamintim faptul că asociaţii menţionaţi nu aveau calitatea de proprietari ai patrimoniului UGSR. Trebuie amintit faptul că Uniunea Generală a Sindicatelor din România deţine imobile în 16 staţiuni de odihnă şi tratament din România. Clădirile au fost fie construite de UGSR din fonduri proprii, fie primite de-a lungul timpului prin decrete, hotărâri de Guvern, hotărâri ale Consiliului de Miniştri etc., iar terenurile aferente acestor clădiri sunt acordate de către statul român UGSR-ului în folosinţă gratuită pe perioadă nedeterminată. SIND ROMÂNIA devenea astfel administratorul celui mai mare portofoliu hotelier din România, deţinând peste 18.000 locuri de cazare. Numai că înfiinţarea şi funcţionarea SIND ROMÂNIA SRL s-a făcut prin încălcarea flagrantă a legislaţiei în vigoare, prin fraudă, înşelăciune, fals în acte, declaraţii mincinoase şi alte ilegalităţi comise de cei care au înfiinţat această societate. Analiză tehnică: ilegalităţi în serie, descoperite chiar în documentele societăţii O analiză a documentelor la care am avut acces pe parcursul documentării acestui material (acte constitutive ale societăţii extrase de la ONRC), referitoare la SC SIND ROMÂNIA SRL, duce la câteva concluzii de care organele în drept vor trebui să ţină seamă în anchetele ce vor urma. Iată câteva dintre constatările noastre: 1. Întocmirea actelor oficiale pe baza cărora funcţionează societatea nu respectă prevederile Legii nr. 31/1990 cu modificările şi completările ulterioare. 2. Documentele obligatorii a fi publicate la Oficiul Registrului Comerţului sunt transmise cu foarte mare întârziere de către SC SIND ROMÂNIA SRL, existând chiar diferenţe de conţinut pentru documente care trebuie să fie identice. 3. Funcţionarea societăţii SC SIND ROMÂNIA SRL nu se bazează pe actele constitutive ale acesteia, cum ar fi legal, ci doar pe dispoziţiile date de către cele patru confederaţii, chiar dacă acestea contravin legislaţiei în vigoare şi actelor constitutive ale SC SIND ROMÂNIA SRL. 4. Întreaga existenţă a SC SIND ROMÂNIA SRL, capitalul social, patrimoniul acesteia au la bază, cum am amintit, acte false, declaraţii mincinoase, lipsa de documente, fraudă, înşelătorii, fals în acte făcute de confederaţiile care au înfiinţat societatea (Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România, CSI Frăţia, Cartel Alfa) şi mai apoi şi de către cei care au primit în anul 1997 prin „cesionare” (conform înregistrărilor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului) de cote părţi din capitalul social al SC SIND ROMÂNIA SRL, respectiv Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Blocul Naţional Sindical (BNS), Asociaţia Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România. Încălcarea flagrantă a Legii nr. 31/1990 Prezentăm câteva exemple de încălcare a legilor şi a actelor normative la SC SIND ROMÂNIA SRL. În actul constitutiv al societăţii, din 17 august 1992, sunt încălcate prevederile Legii nr. 31/1990 completată şi modificată. Conform art. 7, pct. d, din Legea 31/1990, „actul constitutiv al societăţii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată va cuprinde (…) lit. d) capitalul social cu menţionarea aportului fiecărui asociat în numerar sau în natură, valoarea aportului în natură şi modul evaluării”. În documentele care au stat la baza înfiinţării SC SIND ROMÂNIA SRL – contractul de societate –, la art. 4 se specificau următoarele: „Capitalul social la înfiinţare este de 1.605.552.000 de lei, fiind împărţit în 1605 părţi sociale a 100.000 fiecare parte, repartizate după cum urmează (…)”. Nu este specificat aportul în natură (nominalizarea acestuia) pentru fiecare dintre acţionarii care au constituit societatea (respectiv Cartel Alfa, CNSLR şi CSI Frăţia) şi nici – foarte important! – nu sunt puse la dosar actele de proprietate ale fiecărui aport în natură la capitalul social de către cele trei confederaţii. Astfel, nu se prezintă documentele (foile) de vărsământ ale capitalului social pentru suma de 642.220.800 de lei care (aşa cum este arătat la art. 5 din contractul de societate al SC SIND ROMÂNIA) reprezintă aport în numerar al celor trei confederaţii. Aportul în natură la capitalul social al SC SIND ROMÂNIA SRL al celor trei confederaţii, în valoare de 963.331.200 de lei, înscris în contractul de înfiinţare a societăţii, este justificat şi dovedit pe baza „bilanţului contabil” la data de 31.03.1992… al Direcţiei Caselor de Odihnă şi Tratament ale Sindicatelor prin reorganizare. Deci aportul în natură al confederaţiilor (Cartel Alfa, CNSLR şi Frăţia) este probat de un bilanţ contabil al unei alte entităţi, care este doar societatea ce administra patrimoniul caselor de odihnă şi tratament ale sindicatelor (până în anul 1992, când a fost jefuită de patrimoniu) şi care era în subordinea UGSR. De asemenea, sunt diferenţe între contractul de constituire a societăţii SC SIND ROMÂNIA SRL semnat în faţa notarului Saimovici Ilie la data de 17.08.1992 şi datele înregistrate la ONRC aferente aceluiaşi contract la 28.09.1992 (vezi tabel).  În Contractul de societate înregistrat cu nr. 23591 la notarul de stat Simovici Ilie la data de 17.08.1992 nu se face dovada viramentului sumelor aferente aportului în numerar pentru fiecare confederaţie în parte (nici total, nici parţial), cu toate că la ONRC este înscris că au fost depuse atât sumele constituind aport în numerar, cât şi valoarea aportului în natură (care oricum nu le aparţine, ele fiind ale altei societăţi, respectiv UGSR). Nu se specifică nici cotele părţi aferente confederaţiilor de vărsăminte în lei la constituirea capitalului social şi nici documentele de proprietate ale obiectivelor (imobilele) reprezentând aport, în natură, din partea fiecărui asociat, cu dovada proprietăţii asupra acestora ale celor trei confederaţii. Nu concordă nici numărul de părţi sociale înscris la ONRC cu cel înscris în contractul de societate la capitalul social. Nu este specificat aportul în lei la ONRC, iar sumele care alcătuiesc capitalul social sunt diferite (între contract şi înscrierea la ONRC). Diferenţe sunt şi la procentele de participare la capitalul social între cele două documente care ar trebui să fie identice. De asemenea, în cadrul aceluiaşi contract de înfiinţare a SC SIND ROMÂNIA SRL, apar procente diferite între aportul la capitalul social şi (Cap. 4 din contract) cota de participare la dividende a asociaţilor (Art. 9, alineatul 8, pag. 5 din contract). Cu toate că acest lucru este permis în legea română, cotele diferenţiate de participare la profit nu mai apar specificate în modificările intervenite prin acte constitutive. Întrebarea este: cum s-au împărţit dividendele între acţionari până în anul 1997? Nu există dovezi ale depunerii capitalului social de către boierii sindicali O altă ilegalitate vizează prevederile art. 36, alin. 1 şi 2, literele b, d şi f din aceeaşi Lege nr. 31.1990, cu completările şi modificările ulterioare. Conform legii: „1. În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, dacă este cazul, primii membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea societăţii în Registrul Comerţului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul. Ei răspund în mod solidar pentru orice prejudiciu pe care îl cauzează prin neîndeplinirea acestei obligaţii. 2. Cererea va fi însoţită de: a) actul constitutiv al societăţii; b) dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv; c) în cazul aporturilor în natură subscrise şi vărsate la constituire, actele privind proprietatea, iar în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate”. Ei bine, nu există dovezi nici ale depunerii în numerar a sumelor pentru constituirea capitalului social pe confederaţii (nici provenienţa acestor sume) şi nici dovezi ale deţinerii în proprietate de către confederaţii a imobilelor pe care le-au adus ca aport în natură. Hotărârile AGA sunt trimise la ONRC cu întârziere de… ani întregi
 Victor Bulacu şi Sterian Mihăilescu au fost înregistraţi la ONRC, în 1992, primul ca preşedinte, al doilea – ca administrator, prin Cererea de menţiuni nr. 43852/ 20.10.1992. La 09.03.2004 şi apoi la 28.05.2004 se fac două menţiuni la ONRC referitoare la cei menţionaţi mai sus, în sensul că se specifică retragerea din funcţie a lor, în condiţiile în care Victor Bulacu nu mai era în funcţie din data de 18.05.1998 (şi între timp a decedat), iar Sterian Mihăilescu a mai fost pe funcţia de director economic – fapt nespecificat în ONRC –, şi nu pe cea de administrator, până în anul 2000. O altă neconcordanţă este cea privind-o pe Maria Mădălina Mustaţă, care a fost numită pe funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie şi director general la 18.05.1998 şi i s-a reînnoit mandatul la 26.04.2004. A plecat prin demisie – cerere făcută la data de 03.01.2005 – cu începere de la 01.02.2005, şi nu prin revocare din funcţie (aşa cum este specificat la ONRC în Cererea de menţiuni nr. 207386/17.05.2006). Prin urmare, este necesar ca organele în drept să verifice realitatea datelor înscrise ca aporturi la capital şi a documentelor care atestă provenienţa capitalului şi apartenenţa acestuia la una dintre cele trei confederaţii, toate majorările care apar înscrise la ONRC (care este aprobarea, fundamentarea şi provenienţa lor). „Răspândirile” ilegale de la SIND ROMÂNIA către alte societăţi ale acţionarilor Pe de altă parte, conform statutului, patrimoniul UGSR este unitar. O întrebare de bun simţ ar fi aceasta: în ce instanţă statutară, dar şi legală s-a luat hotărârea de a preda în administrare obiectivele SC SIND ROMÂNIA SRL către societăţile ai căror acţionari sunt confederaţiile acţionare şi în SC SIND ROMÂNIA SRL? O astfel de hotărâre trebuia luată numai cu aprobarea AGA a SC SIND ROMÂNIA SRL. Chiar dacă această hotărâre există, ea este ilegală, întrucât se încalcă art. 192, pct. 2 din Legea nr. 31/1990, şi anume: „Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor, în afară de cazul în care legea sau actul constitutiv prevede altfel”. Se încalcă şi prevederile art. 193, alin. 2 din aceeaşi lege: „un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunării asociaţilor referitoare la aporturile sale în natură sau la actele juridice încheiate între ele şi societate“. Această aprobare, dacă există, este oricum ilegală, întrucât, pe de o parte, SC SIND ROMÂNIA SRL nu este proprietară pe imobilele aduse în capitalul social al acesteia – proprietarul legal este UGSR –, iar, pe de altă parte, chiar dacă ar exista titluri de proprietate pe SC SIND ROMÂNIA SRL, pentru imobilele din capitalul social al acesteia, ele sunt obţinute ca urmare a unor acte întocmite în fals şi a uzului de fals în formă continuată de către confederaţiile sindicale CNSLR Frăţia, Cartel Alfa, BNS şi CSDR. O altă întrebare, a cărei rezolvare se află deja în lucru, pe masa unei instanţe a Judecătoriei Sectorului 1, este următoarea: Care sunt aprobările SC SIND ROMÂNIA SRL pe baza cărora acţionarul majoritar de la SC SIND ROMÂNIA SRL – respectiv CNSLR Frăţia (care, în baza unui contract de asociere în participaţiune nr. 394/01.04.2010, primea dreptul de folosinţă asupra unor imobile ale SC SIND ROMÂNIA SRL) –, subcontractează, la rândul ei, printr-un contract de management, în anul 2011, către o terţă firmă (SC Tour Mirinvest SRL, Timişoara), conducerea respectivelor sucursale ale SC SIND ROMÂNIA SRL?  O altă neregulă vizează situaţiile financiare ale SC SIND ROMÂNIA SRL, care nu au fost depuse după aprobarea lor de către adunarea generală a asociaţilor, în termen de 15 zile, la Registrul Comerţului, în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată, spre a fi publicate în Monitorul Oficial al României, în conformitate cu art. 185 din Legea nr. 41/1990, pct. 4 şi 5. În aceste condiţii, pe ce bază s-a efectuat transmiterea părţilor sociale în anul 1997 (18 iulie), înregistrată la Registrul Comerţului la data de 09.11.1998. A existat aprobarea adunării generale a acţionarilor? – întrucât conform art. 202, pct. 1, din Legea nr. 31/1990, „părţile sociale pot fi transmise între asociaţi”, iar la acelaşi articol, pct. 2, se menţionează: „Transmiterea către persoane din afara societăţii este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţi reprezentând cel puţin ¾ din capitalul social” (în cazul de faţă, de către cei doi acţionari, adică CNSLR Frăţia şi Cartel Alfa). Hotărârea adunării asociaţilor, adoptată în condiţiile alin. 2, se depune în termen de 15 zile la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului spre a fi menţionată în registru şi publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a. Astfel, nefiind îndeplinită procedura legală de publicare ce trebuia efectuată de SC SIND ROMÂNIA SRL cu privire la transmiterea de părţi sociale, nu s-au putut face nici cererile de opoziţie de către UGSR (conform Legii nr. 31/1990) prin care să se solicite instanţei repararea prejudiciului cauzat (prin transmiterea către terţi a părţilor sociale), precum şi eventuala atragere a răspunderii civile a asociaţilor care au cedat părţile sociale. În acest caz s-au încălcat prevederile art. 202, alin. 2 (3). „Transmiterea părţilor sociale va opera, în lipsa unei opoziţii termenului de opoziţie prevăzut de art. 62. Transmiterea părţilor sociale trebuie înscrisă în Registrul Comerţului şi în registrul de asociaţi al societăţii” (se încalcă prevederile art. 203, pct. 1, Legea nr. 31/1990, partea cu registrul de asociaţi). La fel, în toate şedinţele de Adunare Generală a Acţionarilor, participanţii la respectivele adunări trebuiau să prezinte (şi să se afle în dosarul de şedinţă) mandate, procuri speciale, împuterniciri din partea confederaţiilor pe care le reprezentau, în care să se prevadă data adunării pentru care este emisă procura specială, împuternicirea din partea confederaţiei care emite procura specială (mandatul) pentru fiecare punct de pe ordinea de zi şi specificarea votului (pentru, împotriva sau abţinere) şi dacă se consideră necesar explicitarea acestuia (art. 125/Legea 31/1990). Chiar dacă punctele de pe ordinea de zi a adunărilor generale ale acţionarilor SC SIND ROMÂNIA SRL au făcut obiectul dezbaterilor în birourile operative ale confederaţiilor, trebuie verificat dacă la dosarele adunărilor generale ale SC SIND ROMÂNIA SRL existau procuri date de confederaţii şi dacă acestea respectau hotărârile organelor de conducere ale confederaţiilor cu privire la modalităţile de abordare şi soluţionare a punctelor înscrise pe ordinea de zi a şedinţelor AGA a SC SIND ROMÂNIA SRL. Dividendele societăţii au fost încasate fraudulos de către acţionari O altă problemă este cea a dividendelor societăţii. Urmare a însuşirii frauduloase a patrimoniului turistic al UGSR şi a exploatării acestuia prin SC SIND ROMÂNIA SRL, profiturile obţinute (din anul 1990 şi până în prezent) au fost în mare parte însuşite de „acţionarii” societăţii sub formă de dividende, şi nu reinvestite, cum ar fi fost legal. Art. 272, alin. 1 din Legea nr. 31/1990 completată şi modificată prevede: „Se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani fondatorul, administratorul, directorul său reprezentantul legal al societăţii care: încasează sau plăteşte dividende, sub orice formă, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, în lipsă de situaţii financiare sau contrarii celor rezultate din aceasta”. La art. 273 din aceeaşi Lege nr. 31/1990 se prevede că „se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii care: acordă împrumuturi sau avansuri asupra acţiunilor societăţii”. De exemplu, în anul 1998, Cartel Alfa acordă un împrumut CSDR în sumă de 15.000 de dolari, pentru care solicită garantarea cu 3 la sută din acţiunile deţinute în SC SIND ROMÂNIA SRL de către CSDR – art. 3 din „Protocolul de împrumut” nr. 532/03.03.1998 – activitate nespecifică şi nereglementată de legile de organizare şi funcţionare a sindicatelor. Cele de mai sus sunt doar câteva dintre neregulile constatate de noi într-o documentare făcută pe baza documentelor la care am avut acces, nereguli suficiente pentru a-i trimite, pentru câţiva ani, la o casă de „odihnă” dotată obligatoriu cu gratii la geamuri şi lacăte la uşi, pe liderii sindicali care au jefuit cu bună ştiinţă patrimoniul UGSR. În afara faptului că, de peste 20 de ani, cele patru confederaţii sindicale (CNSLR Frăţia, Cartel Alfa, BNS, CSDR) care şi-au însuşit ilegal, fără just temei, patrimoniul UGSR, îşi însuşesc din profitul acestei societăţi şi dividendele (fără a mai aminti aici diversele avantaje pe care le au din exploatarea bunurilor în discuţie), asistăm în ultimii ani şi la o decapitalizare şi încercare de înstrăinare prin diverse mijloace a bunurilor din patrimoniul UGSR (care oricum nu le aparţinea). Astfel,
în aprilie 2010 cele patru confederaţii acţionare, prin fals!, la SC SIND
ROMÂNIA SRL, hotărăsc într-o adunare generală să-şi împartă – prin contracte de
asociere în participaţiune cu cedarea dreptului de folosinţă –, în cotele părţi
pe care le deţin în SC SIND ROMÂNIA SRL, imobilele cu destinaţie turistică ce
sunt înscrise în capitalul social al societăţii. Fiecare confederaţie îşi
constituie o societate (unde sunt acţio- În anul următor, respectiv aprilie 2011, CNSLR Frăţia, fără nicio aprobare legală de la SC SIND ROMÂNIA SRL, semnează un contract cu SC TOUR MIRINVEST SRL, Timişoara (nr. 663/20.04.2011), prin care cedează managementul SC SIND TOUR TRADING SRL (societatea înfiinţată în anul 2010 – în care CNSLR Frăţia deţine 95 la sută din capitalul social – pentru folosinţa imobilelor provenite din SC SIND ROMÂNIA SRL) pentru o perioadă de nouă ani, contra unei sume de 600.000 de euro/an (în condiţiile în care numai unităţile din Herculane ale SC SIND ROMÂNIA SRL dădeau un profit de circa 3 milioane de euro/an). S-au externalizat achiziţiile şi se plătesc onorarii către firme din cadrul gupului MIRINVEST (inclusiv firma de avocatură). Acest din urmă caz a fost deja rezolvat de către DNA, anul trecut, prin trimiterea în faţa instanţei a celor responsabili, lista obiectivelor astfel înstrăinate cuprinzând vile şi hoteluri, precum: Hotel Dacia – Herculane, Hotel Domogled – Herculane, Hotel Muncelul – Băile Felix, Hotel Montana – Covasna, Hotel Someşul – Sângeorz-Băi, vilele Brădişor, Vidruţa, Complex comercial Voineasa, vile-apartament Voineasa, Vila Predeal, vilele 1–5 Vidra – toate aparţinând, desigur, UGSR. Este oare normal ca un grup restrâns de persoane să ia în mod abuziv patrimoniul unei organizaţii cu o tradiţie de peste 106 ani şi să nu răspundă în faţa justiţei pentru abuzurile şi fraudele comise, iar organizaţia UGSR, membru fondator al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) şi singura organizaţie afiliată Federaţiei Sindicale Mondiale (FSM), să fie pusă în situaţia de a apela la justiţie pentru a fi pusă în drepturile ei legale?! |
